Data nasterii
29 ianuarie 1962, Bucuresti
Studii
Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica
Despre…
Fiica celebrului actor Amza Pellea. Mama sa, grecoiaca de origine, Domnica Mihaela Policrat, abolventa de ASE, a fost stalpul de sustinere pentru artistii din casa. Oana provine asadar dintr-o familie cu radacini grecesti, sarbesti (Amza este un nume sarbesc) si din Oltenia. Este una dintre cele mai bune actrite din Romania, care a reusit sa aiba succes si-n afara tarii. In 2001, a primit premiul Uniter pentru cea mai buna actrita, pentru rolul din „Imblånzirea scorpiei, si mai multe premii internationale. Actrita de teatru si film, a colaborat cu cei mai importanti regizori de la noi.
Inainte de a exista Oana, a fost o poveste de dragoste care a inceput la un bazin de inot in Craiova. Oanei i s-a povestit cum s-au cunoscut parintii ei. Amza Pellea a vazut o femeie superba: mignona, slabuta, foarte sportiva, ochi verzi de pisica, o exceptionala inotatoare careia Amza nu i-a rezistat. N-a stat pe ganduri, pur si simplu s-a aruncat dupa ea in apa uitand ca de fapt nu stie sa inoate. Amza a scapat cu viata din aceasta aventura si i-a dat imediat intalnire intr-un parc. Mama Oanei, Domnica, nu l-a bagat in seama si si-a promis ca nu se va duce. „Amza nu era frumos cand era tanar: foarte inalt, slab, cu urechi clapauge, spune Oana. Cu toate acestea, mama ei s-a prezentat la intalnire.
Oana s-a nascut la Bucuresti, insa copilaria a petrecut-o la Craiova, la bunicii din partea mamei. Din pacate, ea nu mai recunoaste nimic azi din acest oras care i-a dat o atat de frumoasa pornire in viata. Isi aminteste din copilarie ca nu-i placea deloc sa mearga la teatru, ba chiar avea o aversiune recunoscuta fata de acel loc, pentru ca il tinea pe tatal ei departe de casa. „Nu-mi placea sa merg la teatru, desi am copilarit in culise pentru ca nu aveau unde sa ma lase. Cred ca am dormit foarte des intr-un pat dintr-o cabina cand eram mica. Nu-mi placea nici mirosul de fard. Refuzam sa-l pup pe tata cand venea de la teatru pana nu se spala, pentru ca mirosea a vaselina. In plus, ma chinuia un anumit tip de gelozie care ma facea sa detesc teatrul. Fara sa recunosc fatis, intuiam ca din cauza meseriei tata lipsea de acasa.
Cam asa au trecut primii ani. Era un copil normal. A fost destul de buna la scoala, fara sa se supuna neaparat regulilor. Isi aminteste ca a plans foarte tare in prima zi. Oana nu a fost la gradinita si atunci separarea de familie a trait-o dramatic. „Plangeam si eu, plangeau si ei. A fost o jale comuna!, isi aminteste ea.
Urmărește-ne pe 
