La doar 30 de ani conduci un post de televiziune si faci zilnic si o emisiune. Mai ai timp si de altceva?
Da, intotdeauna am timp de fetita mea! Oricat de ocupat as fi, nimic nu imi rapeste orele pe care le petrec cu ea. Uneori, cand nu „arde la Antena 2 sau la „Sinteza zilei, imi permit sa-mi petrec timpul cu cei dragi. Mi-as dori ca ziua sa aiba mai multe ore si asta nu pentru a le umple muncind, cum declara multi dependenti de munca, ci pentru a avea mai mult timp si pentru alte lucruri – „nimicuri care ne fac viata frumoasa.
Lumea cunoaste doar fata jurnalistului cu atitudine de la „Sinteza zilei. Dar ai o familie cum putini oameni de varsta ta au: o sotie si o fiica de 5 ani. Cum e Mihai Gadea in postura de familist?
Sunt un om normal, cu bune si rele. Dar vreau sa spun ca prefer ca lumea sa cunoasca mai bine fata „jurnalistului cu atitudine pe care il vad la televizor. Asta ca sa nu imi stie defectele… Vorbind serios, de cand lucrez in televiziune si sunt persoana publica, mi-am propus sa nu las totusi deschisa usa casei mele. Nu sunt muzeu, sa vina lumea sa se uite la „exponate si sa le comenteze. Prefer sa tin protejate „comorile din viata mea.
Sotia ta are un nume exotic, Kundry. E romanca?
Da, e romanca, dar numele e norvegian. Are o istorie interesanta. E un nume care mi-a placut din prima clipa si cred ca i se potriveste foarte mult.
Cine se ocupa mai mult de Karina?
In mod evident, Kundry. E o mama si o persoana exceptionala. Am fost niste parinti foarte tineri si cred ca am crescut-o pe Karina intr-o maniera moderna. Ne-am ocupat amandoi de ea, nu cu sentimentul ca avem un copil pe cap, ci am privit-o ca pe o sansa mare pe care trebuie sa o impartim intre noi.
Karina are deja un program incarcat sau ii lasati mai mult timp de joaca?
Merge la „serviciul ei in fiecare zi, asa ii spune ea gradinitei. Si acolo, crede-ma, are un program incarcat. Ne jucam in week-end pana nu mai putem…
La ce gradinita merge si la ce scoala te pregatesti sa o inscrii?
La o gradinita particulara din zona in care locuiesc. O gradinita exceptionala sub toate aspectele.
Apropo de familie, tu provii dintr-o familie numeroasa, cu o poveste complicata. Cum ati plecat de la Bucuresti la Lisa?
Cat timp ai sa-ti povestesc? Am 3 surori, doua mai mari si una mai mica. Am avut o copilarie fericita si asta pentru ca atunci cand aveam un an parintii mei au fost nevoiti sa se mute din Bucuresti in cel mai frumos sat de la poalele muntilor Fagaras, la Lisa. Acolo am stat 7 ani, asa ca 7 ani de acasa ii am de la casa visurilor, casa noastra din Lisa.
Surorile tale ce fac acum?
Am trei surori pe care le iubesc enorm si cu care vorbesc mereu, chiar daca una este peste Ocean, iar celelalte doua sunt in Spania, unde locuiesc si parintii mei. Lucreaza toate trei, au o viata frumoasa, implinita, iar doua dintre ele au si copii. Sunt extrem de atasat de nepotii mei!
Vorbeste putin despre parintii tai. Tatal tau lucreaza in Spania… Cat de des va vedeti?
Tata este preot protestant acolo si ne intal-nim vara si de sarbatori. Ne strangem cu totii undeva, fie in Spania, fie in alta tara si petrecem impreuna – parinti, copii, nepoti – cateva zile in care ne regasim, pur si simplu. Ma incarca cu multa energie pozitiva aceste vacante cu ai mei!
Ati pastrat legatura cu satul Lisa?
Sigur. Avem inca rude acolo. Mergem de cate ori se iveste ocazia. Ma rog, ai mei ceva mai greu, fiind peste hotare. Lisa este foarte importanta pentru mine. Am prins radacini acolo, am trait niste ani care, cred eu,
mi-au marcat existenta. |n plus, Lisa avea sa fie mai tarziu, in viata mea, si punctul de legatura dintre mine si regretatul Octavian Paler.
Foarte putini stiu ca ai facut Teologie si ca esti doctorand in istorie la Institutul de Studii Istorice „Nicolae Iorga. Cum ai ajuns jurnalist?
Datorita lui Silviu Prigoana am ajuns in Realitatea TV. Efectiv m-a aruncat in apa! Noroc ca nu mi-a fost frica sa inot. Chiar si contra curentului… A urmat Antena 1. Un prim talk-show. Apoi Antena 3. Ca stirist care ura prompterul si ca realizator al „Sintezei zilei. Iar de cateva luni, Antena 2. Ca director. Eu cred ca am avut mare noroc in viata mea de pana acum: am intalnit oameni care au avut incredere in mine si care mi-au incredintat proiecte mari, chiar daca eram „un tanar debutant….
Urmărește-ne pe 
