Peisajul muzical din cea de-a doua jumatate a anilor ‘70 tinea cont de doua coordonate: una era punk-ul, cealalta – rock-ul in varianta glam. Led Zeppelin, New York Dolls, The Velvet Underground, Iggy Pop si David Bowie intr-una din tabere, iar Ramones, The Clash, Sex Pistols si Patti Smith in cealalta. New Wave-ul a devenit apanajul unei generatii care, desi satula de beatitudinea glam a rock-ului, nu se vedea prea curand inrolata in anarhia punk. Curentul si-a facut primii adepti in cele mai hot puncte de pe harta muzicii de la acea vreme, New York si Londra, pentru ca in decursul anului 1976 sa devina trend la nivel mondial. Noua filozofie care venea la putere era cea a colajului: mix-and-match, nip-and-tuck. Noul Val isi propunea sa stearga granitele dintre „asa da si „asa nu, sa resusciteze mentalitati amortite si sa reinterpreteze valorile. In muzica, rock-ul si punk-ul serveau drept baza intr-un cocktail care asimila elemente de muzica electronica, ritmuri reggae si pop.
Blondie este una din trupele emblematice ale miscarii New Wave. In timp, cu hituri precum „Heart of Glass, „Denis, „Call Me, „One Way or Another si „Atomic, a devenit unul dintre primele nume pe care le va insirui un contemporan daca e intrebat care sunt principalii artisti care l-au influentat. Debbie Harry, alaturi de Patti Smith si de Chrissie Hynde de la Pretenders, a fost una dintre primele femei care a patruns pe teritoriul prin esenta masculin al punk-ului. Dintre cele trei, ea a fost insa singura care a mizat pe faptul ca este femeie altfel decat prin voce. In 1978, o cronica venita in intampinarea celui de-al treilea – si cel mai prolific – material discografic al trupei, albumul „Parallel Lines o ilustra pe Harry drept pilonul central al trupei si, alaturi de producatorul Richard Gotteherer, drept principal punct de interes: „posesoare a unei voci puternice, care poate oscila, in acelasi cantec, de la scrasnetul unui zombie pana la cea a unei operatoare de linie erotica, Debbie Harry a dat viata unui personaj de la care nu-ti poti lua ochii, uneori enervant, alteori amuzant. Meritul ei avea insa mai putin de-a face cu abilitatile vocale: blonda de pe ai carei pometi ai fi putut schia si picioare care, in ciuda inaltimii ei de doar 1,60 m, pareau interminabile, nu era doar solista, ci si unul dintre membrii fondatori si unul dintre principalii compozitori ai trupei. Harry nu era o momeala aruncata publicului, ea era nucleul a tot ceea ce a insemnat Blondie, intruchiparea „filozofiei New Age care dizolva tiparele, plecand de la muzica si sfarsind prin atitudine si stil.
„Daca sexul nu ar fi existat, mi-ar fi placut sa fi fost eu cea care l-ar fi inventat. Debbie Harry era prototipul vampei newyorkeze cu cåteva decenii inainte ca Samantha Jones din „Sex and the City sa fie conceputa.
Cu ani buni inainte ca Madonna sa se lanseze pe piata muzicala, Debbie Harry fusese primul sex-simbol capabil si doritor sa tina fraiele propriului sex-appeal. Iar contextul era de departe unul prielnic: in acele vremuri, femeile din muzica erau fie artisti doar cu voce si fara fata, fie paravane pentru instrumentisti netalentati. Imaginati-va socul pe care l-au avut executivii de la Sony cand dintr-o trupa alcatuita din cinci muzicieni talentati, prima care a semnat a fost blonda pe care ei o credeau venita in calitate de groupie. Harry brevetase notiunea de girl power inainte ca vreuna dintre Spice Girls sa se fi nascut si se remarcase ca voce si creier intr-o trupa de barbati, cu cel putin 15 ani inainte ca Gwen Stefani (No Doubt) si Shirley Manson (Garbage) sa o faca.
Urmărește-ne pe 
