Adaugati la aceste argumente faptul ca, in absenta MTV-ului, care avea sa se lanseze in 1983, la un an dupa ce se desparteau, Blondie era o trupa care isi castigase notorietatea in urma aparitiilor live, batatorind scenele unor cluburi legendare din New York, precum CBGB, Club 51 sau Maxs Kansas City.
Indiscutabil, „calitatea pentru care Debbie Harry a ramas celebra pana in ziua de azi este ambalajul. La ora actuala, ea este recunoscuta mai degraba ca personalitate exponent a erei New Wave decat ca artist. Fara ca asta sa insemne ca autoritatile din show-biz ii contesta calitatile vocale sau pe cele de compozitoare. Debbie Harry era – si este si azi, la 63 de ani impliniti – o frumusete rapitoare: a readus in tendinte pletele blonde, platinate si buzele acoperite de gloss in culoarea ciresei. A revitalizat glamour-ul deceniilor precedente intr-atat incat revistele de moda incepusera sa scrie ca, daca Marilyn Monroe s-ar fi nascut cateva decenii mai tarziu si si-ar fi trait tineretile in New York-ul celei de-a doua jumatati a anilor ‘70, numele ei de scena ar fi fost Blondie si ar fi fost un punk icon.
Si totusi, solista de la Blondie e tinuta minte drept prima bomba blonda care a indraznit sa calce in picioare glamour-ul Normei Jean, vopsindu-si radacinile pletelor blonde in negru, purtand hanorace din fas peste rochii de seara cu umerii goi si asortand la short-ul de antrenament topuri cu paiete. Ar putea sa recunoasca si sa fie mandra de faptul ca a fost primul sex-simbol nascut la rascrucea dintre punk si rock. Ar putea sa scrie o carte in care sa lamureasca speculatiile potrivit carora a avut, la un moment dat, o relatie cu legendarul punker Joey Ramone. Debbie Harry prefera insa sa se considere „un accident. Unul necesar, am putea completa, tinand cont ca le-a fost muza lui Warhol si lui Giger, ca a fost prima purtatoare de cuvant a eclectismului in moda si in muzica si, nu in ultimul rand, cu faptul ca, in aceasta toamna, a lansat cel de-al saptelea album din cariera solo.