Cum a reactionat Stefanel si ce relatie are el cu mica lui sora? Are accese de gelozie, se simte pe planul doi?
Daca are, este un copil extrem de inteligent, incat nici nu simtim (eu imi amintesc de micile mele accese de gelozie cand sora mea mai mica a venit pe lume. Mi se parea ca toata atentia era deodata indreptata asupra ei, dar maturizarea si echilibrul adus de parinti rezolva aceste probleme firesti in scurt timp). De fapt, ai vazut cu ochii tai in pauzele sedintei foto de la noi de acasa ce harjoana e intre ei deja, nici nu-mi vine sa cred ca fetita, care are numai 3 luni, simte inca de acum atasamentul fata de fratiorul ei si a stat atat de cuminte in bratele lui…
Povesteste-mi de primele zile de acasa. Cum a fost? Te intreb direct: ti-a fost teama?
Am venit din spital cu lectiile foarte bine invatate: desi am fost sfatuita sa dorm cat pot de mult acolo, pentru ca voi avea destula vreme sa stau treaza ingrijind copilul acasa, eu am avut o alta optiune: m-am gandit ca daca nu profit cat pot de acele prime zile de viata ale Violetei in care aveam parte de supravegherea echipei medicale la nevoie, astfel incat sa fac singura ceea ce tine de ea (alaptat, infasat, schimbat scutece, alintat… am cerut sa stea cu mine in camera ca sa ne obisnuim impreuna pentru ce avea sa urmeze), atunci acasa cand ma voi vedea singura cu ea si fara sa am pe cine sa chem in caz ca intru in incurcatura, voi avea parte de panica, in loc sa fiu calma si descurcareata pentru copilul meu. Mai ales ca nu am avut bona la inceput, am stat si eu si Stefan in prima luna acasa, pentru ca am vrut ca Violeta sa ne simta alaturi de ea, sa stie ca suntem parintii ei, sa faca primii pasi in viata cu acest sentiment. Am avut parte de ajutorul succesiv al mamelor noastre, ca sa mai reu-sim sa dormim noaptea cand eram epuizati, dar ne-a placut ca suntem baza acestei noi relatii in 3.
Stiu ca ti-ai alaptat bebelusul. Ce parere ai despre alaptare? Vad ca modern nu mai este sa faci asta…
Am alaptat prima data fara nicio problema la 4 ore de la nastere, parca ne cunosteam dintotdeauna, asa ne-am lipit una de alta. Mie nu-mi pasa
de lumea moderna, nici de ideea preconceputa conform careia, vezi Doamne, sanii se modifica din punct de vedere estetic. Cred ca trebuie sa ai o mare problema ca viitoare mama sa te gandesti la asta inaintea sanatatii copilului tau. Vorbim aici de imunitatea pe care nu o poate capata din alta parte, de portia de sanatate necesara pentru o viata. De altfel, anul acesta, alaturi de UNICEF voi sustine cauza asa numitelor Spitale-Prieten al Copilului, in care alaptarea exclusiva, in cazul copiilor sanatosi care nu necesita o in–grijire speciala, este un principiu de baza.
Stefan are o experienta de parinte mai mare decat a ta, de aceea ma gandesc ca poate te-a invatat cate ceva… El a fost mai relaxat, nu?
Culmea, nu! Sunt sigura ca a fost mai relaxat decat prima oara, este firesc, dar de data aceasta era vorba despre o fetita, care pare mai firava, e mai greu pentru un tata sa se adapteze. Intra in panica atunci cand plangea si reactiona in felul lui, apeland la mine. Iar eu nu voiam sa arat ca nu stiu ce am de facut. Voiam sa readuc pentru Violeta calmul si de fapt, exprimam prin tonul vocii mele nesiguranta mea, asa ca numai linistiti nu eram in final amandoi… Ne alerga asta mica de parca eram doua papusi manuite cu repeziciune. Asta a fost in primele zile, dar acum suntem foarte priceputi amandoi.
Care sunt cele mai frumoase momente pentru voi patru?
Cand Stefan canta la pian, Stefanel fredoneaza si danseaza, iar eu cu pitica suntem spectatorii.