Diagnostic? Cu douazeci de milioane de telespecatori pe episod, „Greys Anatomy e cel mai pe val serial american al momentului.
Producatorii au intors pe toate partile relatiile dintre medici, respective medic-pacient, au angajat scenaristi abili care sa le scoata creatiile din multimea serialelor cu doctori si spitale.
Multumita lor, poti alege intre „Chicago Hope si „E.R si, inainte de a te grabi sa schimbi albul pe verde si sa te uiti la „M.A.S.H, telecomanda iti ofera o noua optiune: „Anatomia lui Grey.
Impatimitii genului spun ca „E.R. era serialul-absolut. Asta pana la primul episod din „Anatomia lui Grey, caci ultima creatie ABC, conceputa initial ca rezerva ori de cate ori „Desperate Housewives intra in vacanta, a atras atentia a aproape 20 de milioane de telespectatori (doar in SUA), a castigat un Glob de Aur si un Emmy pentru cel mai bun serial dramatic, iar nominalizarile continua sa curga.
Ne da de gandit faptul ca Bill Clinton il atesta drept unul din serialele lui preferate: ar putea asta sa insemne ca trateaza chestiuni grave la modul cel mai comic, usor incoerent (cu maxime celebre terminate brusc in „whatever) si cu o perspectiva ceva mai relaxata asupra medicilor, care, ca si el, clacheaza absolviti de scuza ca sunt oameni.
Dincolo de orice supozitii cu incarcatura politica, „Anatomia lui Grey e o gura de aer proaspat, dezinfectant, dupa 8 ore de munca de birou. Scenariul e bun, pacientii sunt care mai de care, la fel si abordarile medicilor..
Urmărește-ne pe 
