Actor de teatru și film, dar și scenarist, Anghel Damian are o carte de
vizită impresionantă… și nici nu a împlinit încă 30 de ani! Dacă pe plan profesional îi cunoaștem performanțele, am vrut să aflăm mai multe și despre omul Anghel Damian. A rezultat un interviu spumos, plin de vervă și umor. Iată cine este omul din spatele actorului.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE FEBRUARIE, GRATIS, AICI!
Pentru că până acum nu am vorbit despre asta, aș vrea să ne întoarcem puțin în trecut și să-mi povestești cum a fost copilăria ta alături de doi părinți regizori. Bănuiesc că ai trăit printre casete video…
Haha! VHS-ul era baza în copilăria primară. Și vocea Irinei Margareta Nistor pe dublaje. Apoi, mi-am văzut de adolescență, ca orice copil al anilor 90, într-un București cu mult diferit de cel de azi. În mod paradoxal, faptul că părinții mei erau regizori nu a însemnat ceva pentru mine până când nu am împlinit 19 ani și am dat la facultate. Evident, exista o amprentă educațională așezată subliminal: contactul de mic cu prietenii lor care sunt tot artiști, o formare într-un mediu intelectual, accesul la multe filme și la o bibliotecă aparte.
Anghel Damian: „M-am gândit să dau la Drept'
Ești singur la părinți. Ai fost un copil răsfățat sau, dimpotrivă, s-a cerut
mult de la tine?
Și, și. Tata m-a răsfățat, iar mama a cerut întotdeauna mai mult și s-a certat cu tata pe tema răsfățului. Good cop, bad cop. O metodă bună ca să nu cazi în extreme.
E evident cine ți-a insuflat pasiunea pentru cinematografie, dar când erai puști ai avut și momente de rebeliune? Ți-ai dorit, inițial, să devii altceva?
Am vrut să fiu baschetbalist multă vreme, cam până pe la 17 ani. Apoi, mă gândeam să dau la Drept. Doar cu câteva săptămâni înainte de admitere am decis să dau la Actorie. Cred că rebeliunea e o etapă firească a oricărui copil
sănătos. E dovada devenirii.
Citește și: Raluca Pastramă s-a vindecat complet după divorțul de Pepe.Cine a făcut-o să uite de supărări
De ce a renunțat Anghel Damian la baschet
Puțini știu că în liceu tu ai făcut baschet și a fost cât pe ce să urmezi o carieră la cel mai înalt nivel. De ce te-ai oprit?
M-am oprit din mai multe motive. Primul: am suferit o accidentare care mi-a dat timp să mă gândesc la o posibilă viață de sportiv și la alternative. Al doilea: mi-am dat seama că nivelul de joc din România este slăbuț în comparație cu alte țări și lipsa unei infrastructuri sportive m-ar fi costat (atât în plan fizic, cât și în plan material). Al treilea: o ceartă cu antrenorul meu de atunci a fost șutul în fund care mi-a dat un pas înainte pe alt plan.
Anghel Damian: „Tata și-a dorit să fie actor, i-am îndeplinit visul'
A fost acela momentul în care te-ai gândit că ai putea să faci carieră în cinematografie, dacă sportul tot fusese eliminat de pe listă?
Nu imediat. Dar acela a fost momentul în care care am intrat în trupa de teatru a liceului și, după un timp, a venit și răspunsul firesc. Privind retrospectiv, se leagă renunțarea la sport cu trecerea la actorie.
Cum au reacționat părinții tăi când le-ai spus că îți dorești să le calci pe
urme?
Tata a fost în extaz, el însuși dorindu-și să fie actor, îi îndeplineam practic visul din adolescență. Iar mama, cu moderație, după cum mă obișnuisem deja, dar cu gândul ferm că „dacă asta mă face pe mine fericit, n-are nimic împotrivă. Deci… echilibrat.
Sursa foto: PR, Facebook, Instagram
Urmărește-ne pe 
