Încă o poveste impresionantă, a unei românce din Italia, care s-a pus în slujba binelui, pentru a ajuta bolnavii de COVID-19. Este vorba despre Liliana Ștefănescu, care și-a oferit serviciile ca asistent medical într-un spital de bolnavi de COVID-19 dintr-un orășel din Italia.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IUNIE, GRATIS, AICI!
Liliana Ștefănescu a plecat din Gorj de nu mai puțin de 16 ani, în căutarea unui trai mai bun pe meleaguri italiene. De când a părăsit țara a luptat să se ridice, prin muncă, iar în acest moment deţine o firmă de curăţenie. A lucrat ca măcelar, la spălat vase, a avut mai multe locuri de muncă în același timp. Chiar și acum, când are propria firmă, lucrează și pentru fostul patron.
De când a început pandemia, femeia a luat decizia de a contribui, în aceste vremuri grele, la bunăstarea locuitorilor din Manfredonia, un orășel italian aflat la malul Mării Adriatice, în provincia Foggia. Femeia a lucrat ca asistent medical într-un spital cu pacienți de COVID-19, nu mai puțin de o lună și jumătate, refuzând să fie plătită sau angajată în cadrul spitalului: „Eu consider că nu am făcut ceva extraordinar. Cred că am făcut ceva normal. Doar că m-am nimerit într-o anumită situaţie şi cineva a avut nevoie de mine, a precizat femeia, extrem de modestă.
Liliana lucra și câte 12 ore pe zi
A dat dovadă de dăruire și dedicare, muncind până la 12 ore pe zi: 'Erau peste 300 de bolnavi cu COVID-19 în spital, iar doi asistenţi medicali şi doi doctori erau infectaţi. Au vrut să-mi facă un contract şi să mă plătească, dar nu am acceptat, pentru că m-au ajutat mult. Le-am spus că aşa cum m-au ajutat ei, aşa simt şi eu să-i ajut în momentele acestea dificile. Terminam ce aveam de muncă şi mergeam, apoi, la spital. Munceam atât cât era nevoie, pentru că au fost momente grele. Am lucrat şi 12 ore. Am fost chiar la început, când erau foarte multe infectări, a spus Liliana, pentru Adevărul.
Liliana nu a ținut cont de oboseală sau de neajunsuri, căci în spitale nu erau nici măști la vreme respectivă, și a muncit pentru mulțumirea sa sufletească, de a-i ajuta pe ceilalți la ananghie: „Şi în România dacă mă aflam, acelaşi lucru îl făceam”, oferă asigurări românca.
Românca a povestit că a fost martora unor scene de-a dreptul șocante. „(Pacienții n. r.) Îmi cereau telefonul pentru a-şi suna familia de acasă, după care mureau. Am avut momente în care credeam că voi fi următoarea. Nu am cuvinte să spun prin ce am trecut. Una este să vezi şi alta să trăieşti. Parcă am trăit într-un film.
Sursa foto: Facebook
Urmărește-ne pe 
