Aceasta este povestea unui om care nu doar ca a asistat la cele mai tulburatoare intamplari ale secolului, dar a si fost crunt lovit de multe dintre ele. Acum, la 76 de ani, plateste pentru o fapta comisa cand avea 43.
Roman Polanski a devenit unul dintre cele mai interesante subiecte de discutie la o cafea, la o masa rotunda sau pe platourile de filmare. Fiecare deceniu are polemicile sale fierbinti si, judecand dupa amploarea pe care a luat-o cazul batranului regizor (iata, peste 200 de personalitati au semnat petitia pentru eliberarea lui), aceasta este una dintre cele mai mediatizate stiri despre celebritati din ultimii ani. Trecand peste culpabilitatea acuzatului sau peste „injustitia exceptionala care i s-a facut (cum spune avocatul sau) nu poti sa nu te miri de ghinionul absurd care l-a urmarit pe acest artist o viata intreaga. Desigur, daca vedetele de la Hollywood ar striga „injustice, noi, romanii, mai avem o vorba: „soarta ti-o faci si cu mana ta.
Viata lui Polanski ar putea deveni fara probleme subiectul unui road movie. Aflat intr-un continuu periplu, regizorul a facut slalom intre Franta, Polonia, Marea Britanie, Statele Unite, in functie de „fantomele care l-au bantuit. Desi s-a nascut in Franta, parintii sai, evrei la origine, au decis sa se intoarca in Polonia natala, pe cand el avea trei ani. Proasta decizie. Nazistii au ocupat la scurt timp Polonia, iar familia a ajuns in lagarele de concentrare, unde mama lui Polanski si-a gasit sfarsitul. Desi a scapat, regizorul si-a petrecut mai toata copilaria ca un fugar. Majoritatea filmelor care rulau pe atunci erau facute de germani, dar Polanski nu era un mare patriot, asa ca a vazut atat de multe, incat a prins gustul cinematografiei si ulterior a urmat studii in domeniu. Primul sau film a fost un scurtmetraj, „Bicycle, pe jumatate adevarat. Cineastul a aranjat sa cumpere o bicicleta de la un individ dubios, dar in loc de asta, s-a trezit cu capul spart si cu banii luati.
De altfel, agresorul a si fost condamnat la moarte ulterior pentru trei crime. Primul lungmetraj, „Knife in the Water, din fericire fara nicio legatura cu viata reala, a fost nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun film strain in 1963. Desi a mai primit nominalizari la Oscar de-a lungul timpului pentru productii ca „Chinatown (1973), Rosemarys Baby (1968) sau „Tess (1979), statueta aurie pentru Cel mai bun regizor avea sa-i revina in 2002, odata cu „Pianistul.
Urmărește-ne pe 
