Karl Lagerfeld

La 14 ani, se afla intr-un oras nou, incercand sa-si croiasca un viitor. Din cand in cand, mai primea vizite din partea tatalui, care avea un birou la Paris. A locuit intr-un hotel o buna bucata de vreme, apoi alaturi de o prietena de familie. Primul lucru pe care si l-a cumparat a fost o pereche de ochelari. Mama sa ii interzisese sa poarte asa ceva, cand a marturisit ca nu vede bine la tabla, si i-a pus in vedere ca „toti copiii cu ochelari sunt urati si fiul ei nu va purta niciodata asa ceva“, obligandu-l sa stea in prima banca... Purta gulere inalte, asa cum se obisnuise din copilarie, dupa modelul tatalui sau, a carui tinuta i s-a parut mereu extrem de chic „fata de ceilalti parinti tineri nestilati ai altor copii“. Voia sa se faca ilustrator, caricaturist sau sa se apuce de animatie. Stia germana, engleza, franceza si italiana, pentru ca a avut ocazia sa studieze in particular inainte de a merge la scoala, plus ca a avut parte de o familie poliglota. La 17 ani, exasperat de reclamele care impanzeau Parisul, promovand un concurs sponsorizat de International Wool Secretariat, a trimis cateva schite. A fost anuntat ca a castigat marele premiu pentru designul unei haine, surclasand aproape 200.000 de candidati din toata lumea. In acelasi timp, Yves Saint Laurent primea premiul pentru cea mai buna rochie. A renuntat la „t“-ul din coada numelui si a acceptat imediat un post la Pierre Balmain. Peste trei ani, se muta la Jean Patou, unde spune ca s-a plictisit vreme de doi ani, si a tot incercat sa se intoarca la scoala, insa, in cele din urma, a devenit designer sef. Despre acea perioada petrecuta in mare parte la shootinguri pe plaja, spune ca a fost plina de lectii de viata. Sprijinit de familie, a reusit sa-si deschida un magazinas in Paris. Deseori, a urmat sfaturile lui madame Zereakian, prezicatoarea turcoaica a lui Christian Dior. Aceasta-i repeta mereu ca va avea mare succes in moda si parfumerie, dar are de ales intre viata de familie si cariera, pentru ca, sub nici o forma nu se va putea bucura de amandoua. Plictisit de moda din Paris si de bluzele crosetate si colorate ce i-au populat o vreme rafturile, a plecat la studii in Italia. A lucrat pentru Fendi, iar la inceputul anilor ’70, a trecut la Chloé. Colectia Deco din 1972 i-a adus faima internationala. In 1975, a lansat Parfums Lagerfeld, care, in scurt timp, s-a dovedit o investitie de succes. Compania The Karl Lagerfeld S.A. a fost cumparata in 1982 cu suma de 26 de milioane de dolari de un grup britanic ce apartine companiei Richemont Holding din Elvetia, condusa de Lord Douro. In 1997, drepturile pentru brandul Lagerfeld i-au fost revandute regelui modei. Dupa o intalnire cu Alan Wertheimer si fratele sau Giano, care patronau casa Chanel, Lagerfeld a avut aproape un an de gandire privind o eventuala colaborare. In cele din urma, a acceptat. A venit la Chanel in 1983, unde, dupa cum spun unii critici, a reusit sa „chanel-izeze spiritul vestitei Coco“. A fost respectat pentru ca a revitalizat o casa muribunda, o institutie a modei, dand tonul altor afaceri asemanatoare. Nici un altul n-a reusit sa exploateze atat de bine mostenirea unei case de moda asa cum a facut-o Lagerfeld, gratie caruia familia Wertheimer are venituri anuale de peste 4 miliarde de dolari.Una dintre afacerile privite cu reticenta in lumea modei a alaturat in 1988 numele Steilmann si Karl Lagerfeld in productia unei colectii sub titulatura „KL by Karl Lagerfeld“. „Divortul“ s-a produs in 1996, cand Lagerfeld a semnat un contract cu grupul italian Selene pentru productia si distributia unei colectii „Karl Lagerfeld“, iar grupul Quelle a inclus „KL by Karl Lagerfeld“ in cataloagele sale. La inceputul anilor ’90, designerul, care lansase termenul de „sexualitate intelectuala“ ca linie definitorie a lucrarilor sale, a facut senzatie, prezentand o colectie alb-negru pentru Fendi cu ajutorul unor stripperi si a unui star porno italian. Kaiser Karl nu s-a limitat la linii de imbracaminte, ci a trecut si la creatie de genti, pantofi si diverse accesorii. „Pur si simplu, iubesc pantofii. Nu sunt un fetisist, dar imi place la nebunie sa fac pantofi. Creez pentru Chanel, pentru Fendi si, evident, pentru Lagerfeld“. Catre finalul anilor ’90, Lagerfeld avea deja aproximativ 230 de buticuri si sute de contracte cu magazine importante, care comercializau imbracaminte si incaltaminte, pantofi, cravate, blanuri, ochelari de soare, bijuterii, lenjerie, ceasuri si carpete. Cu toate astea, de anii ’90 nu isi aduce aminte cu foarte mare placere. Poate si pentru ca atunci, in culmea celebritatii, a inceput singuratatea. Alaturi de Linda Evangelista si Natalia Vodianova Iubirea vietii lui, parizianul Jacques de Bascher, care-l alinta mai mereu „Mein Kaiser“, a murit de SIDA in 1989. Lagerfeld a sustinut ca n-a avut relatii intime cu acesta. L-a inmormantat alaturi de mama sa si n-a mai vorbit niciodata despre acest subiect. Intre timp, si-a hranit o alta mare pasiune: fotografia. N-a luat lectii speciale. A inceput cu pregatirea unor mape de presa pentru Chanel, incurajat de Eric Fender, care se ocupa de departamentul de imagine, si s-a straduit sa exceleze si in acest domeniu. Pe langa mapele de presa s-a ocupat de reclame, apoi de o multime de portrete, completate de sutele de sedinte foto pentru diverse reviste de moda, si a produs „Visionaire 23: The Emperor’s New Clothes“, o serie de fotografii nud care il are in prim-plan modelul sud-african David Miller. Multe dintre fotografiile lui sunt expuse in diverse galerii. In 1996, a primit distinctia „Prix culturel“ din partea Societatea Germana de Fotografie (Deutsche Gesellschaft f¼r Photographie). A creat hainele pe care Madonna le-a purtat in turneul „Re-Invention“ si a ajutat-o pe Kylie Minogue sa-si faca o aparitie de senzatie in turneul „Showgirls“. A imbracat-o pe Lady Di, s-a ocupat de outfiturile unor vedete ca Nicole Kidman, Jennifer Lopez, se mai ocupa de fotografie si de publishing. Insa numele sau s-a regasit din ce in ce mai mult in paginile revistelor pentru femei si datorita unei alte minunatii - o dieta care l-a adus la greutatea de 60 de kilograme. Chiar daca n-a pus niciodata tigara in gura si n-a fost tentat de alcool sau de droguri, n-a avut grija de silueta si a trecut „de la L la XXL, de la Matsuda si Comme des Gar§ons, la Yohji Yamamoto“ pana cand a decis ca unica sa ambitie in viata este aceea de a intra intr-o pereche de jeansi marimea 28. Asa ca a apelat la dr. Jean-Claude Houdret, care i-a propus un regim bazat pe legume fierte, paste, iaurt degresat, paine de porumb, carne slaba, vitamine, minerale si cateva produse homeopate. Intregul parcurs al dietei-minune este prezentat in cartea „The Karl Lagerfeld Diet“. Aceasta e, de altfel, singura carte care-i poarta numele. „Daca voi dori candva sa apara povestea vietii mele, atunci o voi spune eu“, marturisea excentricul designer – poate unicul miliardar in dolari fara mostenitori si fara fundatii caritabile... Anca MacoviciucKarl stie ca numele se cumpara mai bine decat modelul si de aceea se ghideaza dupa principiul „niciodata sa nu vinzi ceva de care ti-ar fi rusine“. Data nasterii 10 septembrie 1933, Hamburg (dar sustine cu tarie ca s-a nascut in 1938!) Despre... Parinti: tatal - Christian Lagerfeldt, descendent al unei familii de comercianti suedezi; mama - Elizabeth, nemtoaica Primul lucru pe care si l-a cumparat la Paris a fost o pereche de ochelari. Voia sa se faca ilustrator, caricaturist sau sa se apuce de animatie. Stie germana, engleza, franceza si italiana. La 17 ani a luat primul premiu pentru designul unei haine. In acelasi timp, Yves Saint Laurent primea premiul pentru cea mai buna rochie. Deseori a urmat sfaturile lui madame Zereakian, prezicatoarea turcoaica a lui Christian Dior. Magnetic, nobil, cu energia a 25 de elefanti... Cel putin asa marturisesc majoritatea celor care asteapta cu infrigurare ca Maria Sa sa-si faca aparitia pe covorul rosu. Toata lumea vrea sa-l vada, sa-i salute geniul, sa se bucure de un minut de conversatie, care le da impresia ca „imbratiseaza cultura vietii“. Se apropie incet, cu parul grizonat, pudrat ca pe la 1800, cu cei mai scumpi pantaloni negri de piele din univers. De dupa ochelarii cu rame masive si gesturile largi, se dezvaluie zambetul unui adevarat nobil, blituit de vreo 20 de fotografi care par mai degraba sa-l secondeze la o vanatoare de vulpi... Murmur si plecaciuni... a venit Kaiser Karl. Un personaj mereu ocupat cu sedinte foto, colectii de haine, pantofi, genti, bijuterii, parfumuri, pasionat de fotografie, arhitectura, piese de mobilier si iPod-uri (colectia lui de 60.000 de CD-uri a ajuns in memoria a 70 de astfel de gadget-uri comandate special), F¼hrer-ul modei de pe Terra nu se simte deloc bine in compania celor de-o varsta cu el, pe care-i catalogheaza drept „burghezi, pensionari, plictisitori sau plini de tabieturi“. Helmut Lang si Yves Saint Laurent disparuti, Tom Ford in tranzitie si Valentino s-a retras, ii fac loc celui care de 23 de ani reprezinta casa Chanel (al carei succes se contorizeaza in miliarde de dolari).„Nu port Chanel, pentru ca ma face sa arat ca mama“, spune designerul, cu tot respectul fata de celebra Coco. E regele modei, dar marturiseste ca se simte mai degraba ca Mickey la Disneyland, pentru ca, pur si simplu, magnetizeaza toate obiectivele aparatelor de fotografiat. „In Japonia, ma tot atinge lumea. Japonezele ma tot pisca de fund si trebuie sa repet de nu stiu cate ori ca pot sa ma fotografieze, numai sa nu ma atinga. Nu pot traversa strada, nu pot intra intr-un magazin. E oribil. De fapt... sa spun drept, chiar imi place, e flatant si teribil de amuzant“, marturiseste unul dintre cei mai adulati designeri ai tututor timpurilor, Karl Lagerfeld. A pastrat mereu o distanta eleganta fata de presa, iar comportamentul sau i-a adus in randul criticilor de moda porecla Kaiser Karl. E destul de nemultumit de faptul ca e considerat mult mai dur decat este in realitate, dar isi asuma in totalitate vina pentru imaginea creata. In ultima vreme, vorbeste din ce in ce mai mult despre moarte, desi se mandreste cu bagajul genetic sanatos - tatal a decedat la aproape 90 de ani, mama la 82, bunicii la 98, respectiv 100, iar un frate la 102 - si marturiseste ca si-ar dori sa vada atat de multe lucruri cate au vazut si ei. Impreuna cu Naomi Campbell, Claudia Schiffer, Amber Valetta, Kate Moss si Stella Tennant Isi petrece majoritatea timpului in apartamentul din Quai Voltaire pe care-l numeste un „spital pentru copiii nascuti prematur“. Si-a vandut colectia de mobila secolul al XVIII-lea, cu aproape 22 de milioane de dolari, si a renuntat la cateva piese Art Deco pentru 4 milioane de dolari, din simplul motiv ca nu mai vrea sa se lase cucerit de lucruri si s-a hotarat ca vrea sa locuiasca pana la sfarsitul vietii numai in apartamente de hotel. Pentru cel care de aproape 50 de ani sade pe tronul modei, rasfatul zilnic la birou e intruchipat de un Pepsi Max servit intr-un pahar de cristal, purtat pe o tava de argint de un majordom spilcuit. Daca va intrebati de unde vine acest personaj caruia i se datoreaza Wonderbra, Wundercorset, „rochia de masina“ si „rochia de dus“, aflati ca s-a nascut pe 10 septembrie 1933 la Hamburg. Cel putin asa indica un certificat mentionat de cotidianul „Bild am Sonntag“ si confirmat de cativa profesori si fosti colegi de clasa. Lagerfeld, sustine, insa, cu tarie, ca s-a nascut in 1938. Cert e ca, la 10 ani dupa ce Christian Lagerfeldt, reprezentant de seama al unei familii decomercianti suedezi, care a facut avere importand laptele condensat in Germania, si nemtoaica Elizabeth si-au unit destinele a venit pe lume Karl. Tatal (60 de ani) si mama (42 de ani) mai aveau copii din casatorii anterioare, asa ca micutul n-a dus dorul tovarasilor de joaca pe mosia aflata in apropiere de granita daneza. Regele modei a fost insa un mic print singuratic. La 4 ani a insistat sa aiba propriul valet pentru ca obisnuia sa-si schimbe hainele de cateva ori pe zi. N-a fost afectat de ororile razboiului, pentru ca in micul sau univers abia daca razbatea vreo veste. Singura lui mare problema era relatia cu mama. Karl nu i-a uitat niciodata restrictiile. Una dintre pasiunile celui care isi petrece acum aproape fiecare seara dansand, supravegheat de o antrenoare personala, se trage tot din copilarie, cand a reusit sa-si convinga mama sa il lase sa se delecteze cu dansurile de societate in locul gimnasticii. Micul perfectionist a ajuns chiar campion la Cha Cha. Cum Germania de dupa cel de-al doilea razboi mondial nu avea sa-i ofere prea multe, ba dimpotriva, il obliga sa repete aceleasi lucruri la scoala, tanarul a obtinut incuviintarea parintilor sa se mute la Paris.