Filmările pentru show-ul „Vulturii de noapte” au demarat în forță, un bun prilej pentru cei trei prezentatori, Giani Kiriţă, Victor Slav și Cătălin Cazacu să facă ce știu ei mai bine: să se distreze. Au dansat, s-au tachinat, s-au antrenat, pentru ca, în final, să se provoace reciproc la cel mai în vogă joc al copilăriei zilelor noastre: Bottle Flip. Nici unul nu a reușit să reușit să plaseze sticlă în poziție verticală, dar distracția a fost pe măsură show-ului pe care îl prezintă și un bun prilej să-și amintească de vremurile când erau lipsiți de griji.
Giani Kirita și Victor Slav au ținut neapărat să precizeze care ar fi fost rolurile lor dacă s-ar fi întâlnit în perioada copilăriei lor, într-un savuros exercițiu de imaginație.
„Am fi fost pe același calapod, exact cum suntem acum, dar mai mici și mai nebuni, mult mai nebuni, de 10 ori mai nebuni. Suntem trei tipologii diferite. În școală generală eu făceam echipele de fotbal, vedeam care e slab, care e gras, îi selectăm. Cu Cătălin Cazacu aș fi avut probleme pentru că și el este un caracter puternic, cu siguranță ieșea minimum o bătaie, dar îl dădeam după mine, că sunt mai mare. Pe Victor îl văd frumușelul ăla al școlii după care aleargă toate fetele. În cadrul unei echipe de fotbal, pe Victor l-aș vedea la creație, mijlocaș, iar pe Cazacu îl văd de acțiune, îl văd de bătaie, îl văd fundaș”, a povestit Giani Kirita.
Victor Slav este recunoscător că i-a întâlnit pe cei doi colegi ai săi, acum la maturitate. Recunoaște că, cel puțîn aparent, a fost un copil cuminte, chiar „un copil exemplar”.
„Doamne ferește, dacă deveneam prieteni în copilărie, dădeam foc la sat. Dumnezeu a așează bine lucrurile, ce noroc pe noi că ne-am intersectat acum, când suntem mult mai cerebrali. Dacă ne-am fi cunoscut în perioada copilăriei eu, cu siguranță, mi-aș fi păstrat rolul asta de aparent cel mai cuminte, Giani ar fi fost ăla cel mai bătăuș, ar fi fost
„Nu am avut bani să fac prostiile pe care le făceau alți copii!”
Dacă în privința rolurilor rămân constanți, în ceea ce privește perioada copilăriei, fiecare dintre cei trei vulturi are o poveste diferită. Cătălin Cazacu își amintește că era un copil liniștit, focusat pe sport, care se antrena și în timpul vacanțelor, râvnind „peste gard” la relaxarea celorlalți copii.
„Mă uităm la copiii care mergeau la ștrand și aveau vacanțe. Eu nu le-am avut, mi le-am dorit în acel moment, dar pentru că am fost învățat să iubesc ceea ce fac nu am avut nici timp, nici bani să fac prostiile pe care le făceau alți copii, lucru care poate m-a salvat de multe întâmplări negative, și, per total, m-a făcut omul ce sunt”, remomoreaza campionul la motociclism care spune că cea mai mare nazbatie a fost să fure o sanie, „lucru care s-a terminat într-un copac”.
La antipozi sunt Giani Kiriţă și Victor Slav. Primul își caracterizează copilăria că fiind explozivă, cu multe geamuri sparte și bucurându-se de toate avantajele copilăriei petrecute la țară; cățăratul în pomi, fotbal pe câmp, alergat pe câmpuri.
Cel din urmă se descrie că un „copil aparent exemplar” care adoră perioadele petrecute la bunici într-o zona „gen Humulești, fără electricitate, cu prispă, cu animale, cu gârlă”, unde a trăit „o copilărie adevărată, cu culesul de vie, cules de corcodușe, cu mâncat la masă din aia mică rotundă, cu scaunele, și mămăligă cu sfoară”.
Urmărește-ne pe 
