„Şi cum naşti? este întrebarea pe care o femeie o aude imediat ce anunţă că este însărcinată şi la care are, conform statisticilor, răspuns încă dinainte să conceapă copilul: cezariană. Astfel, România a ajuns țara cu cea mai accentuată creștere a ratei de cezariene din Europa pentru că, după 1989, s-a creat o mentalitate colectivă cum că aceasta ar fi calea cea bună de a aduce pe lume un copil.
După Revoluție, țara noastră a înregistrat cea mai mare creștere a procentului de nașteri prin cezariană din Europa: peste 29% (de la 7,2%, în 1990, la 36,3%, în 2014). În timp ce, în Occident, nașterile prin cezariană sunt excepții, şi nu o regulă, în România aproape 40% dintre femei nasc prin cezariană. În București, procentul este de peste 60%, iar în unele spitale, cele private, de regulă, se apropie de 80%. Astfel, recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care spune că rata cezarienelor nu trebuie să depăşească 10-15%, este ignorată de medici și de paciente, deopotrivă.
De vină pentru această situaţie ar fi, pe de o parte, nevoia de a urma o modă deja creată în ultimii 30 de ani, iar pe de alta – evitarea durerii pe care o implică travaliul. Unii medici spun, însă, că recuperarea post-cezariană este mult mai grea decât în cazul nașterii naturale, dar implică și costuri mult mai mari din partea pacientei, ceea ce înseamnă un plus pentru clinici.
Dar pentru că în România nu există un protocol care să fixeze granițele dincolo de care se poate lua în calcul operația de cezariană, medicul are mână liberă să conducă pacienta pe calea pe care o dorește. Un lucru este cert: naşterile naturale sau prin operaţie de cezariană au, fiecare, avantajele şi dezavantajele lor, iar medicul consideră că alegerea se face de către echipa medicală cu acceptul pacientei, prin informarea acesteia.
Astfel, soluția ideală ar fi alegerea acelei căi de naştere care are cele mai mici riscuri pentru mamă şi făt. Despre naşterea naturală versus cezariană am stat de vorbă cu medicul Silviu Iștoc, specialist obstetrică-ginecologie, care a pus în oglindă aceste două proceduri.
NAȘTERE NATURALĂ
Avantaje:
- Este un proces natural. Corpul femeii este în mod natural echipat pentru a da naștere fără intervenție medicală, începând de la dilatarea cervixului până la nașterea propriu-zisă.
- Durata de spitalizare este mai scurtă. După o naștere naturală, corpul femeii este capabil să se susțină singur din nou, nefiind nevoie de o spitalizare de durată. Recuperarea după naștere este rapidă. Femeile care aleg această metodă, de obicei, își reiau activitățile zilnice mult mai rapid decât cele care aleg cezariana. Și, de asemenea, durerile sunt mai neînsemnate în acest caz.
- Risc scăzut la făt de a dezvolta anumite probleme. Sugarii născuți în mod natural sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta astm bronșic, alergii alimentare și intoleranță la lactoză mai târziu în viață. Acest lucru se poate datora expunerii la bacterii benefice în canalul de naștere.
- Dezvoltă sistemul imunitar al bebelușului. Nou-născuții au sistemul imunitar nedezvoltat și au nevoie de tot ajutorul pe care îl pot obține pentru a-i proteja de boli. În timpul sarcinii, bebelușul primește anticorpi materni de la mamă, dar cei mai mulți sunt transferați în timpul travaliului.
- Riscurile unei sarcini viitoare sunt mai mici. Într-o viitoare sarcină, nașterea va fi mult mai sigură în acest caz decât în cazul în care va trebui să ți se deschidă tăietura de la fosta operație de cezariană. Femeile se simt mai împlinite. În momentul în care o femeie aduce pe lume un bebeluș pe cale naturală, aceasta capătă un sentiment de putere știind efortul pe care l-a depus în timpul travaliului.
Dezavantaje:
- Poate provoca anxietate. Din cauza multor relatări ale altor femei despre durerile din travaliu, se poate instala un sentiment de frică ce cauzează anxietate și tulburări emoționale.
- Risc de hemoragie. Deși sunt rare cazurile, iar cele mai multe nașteri naturale decurg fără probleme, pot apărea complicații neprevăzute în timpul travaliului și al nașterii, inclusiv hemoragia.
- Nașterea poate dura destul de mult. Durata travaliului diferă de la caz la caz, însă durerile simțite de orice viitoare mămică sunt mari și obositoare.
NAȘTERE PRIN CEZARIANĂ
Avantaje:
- Exactitatea datei nașterii. Nașterea prin cezariană poate fi mai convenabilă pentru unele femei, dat fiind faptul că data aducerii pe lume a bebelușului este programată și are siguranța că nu va fi luată prin surprindere.
- Se evită o sarcină trecută de termen. Pentru că sunt programate din timp, nașterile prin cezariană evită o astfel de situație, cele mai multe fiind efectuate în săptămânile 39-40 de sarcină.
- Risc scăzut de hemoragie. Atonia uterină (uterul nu se contractă în mod normal după ce bebelușul și placenta sunt scoase), care este cea mai frecventă cauză a hemoragiei postpartum, este minimalizată într-o naștere prin cezariană.
- Se evită transferul infecțiilor de la mamă la copil. Dacă mama prezintă o infecție (cum ar fi herpesul, HIV, hepatita și HPV), riscul de a-și infecta copilul este redus foarte mult cu o cezariană.
Dezavantaje:
- Orice anestezie presupune riscuri. Cezariana este o intervenție chirurgicală abdominală care vine cu riscuri chirurgicale și complicații din cauza anesteziei. Efectele secundare ale anesteziei pot include dureri de cap severe, greață și vărsături. Anestezia poate afecta, de asemenea, bebelușul, determinându-l să fie lent sau inactiv când este născut.
- Recuperarea mai lungă după naștere. Femeile care aleg nașterea prin cezariană au perioade mai lungi de spitalizare și o recuperare postpartum mai îndelungată decât mamele care au născut natural.
- Risc de probleme respiratorii pentru bebeluș. Problemele respiratorii sunt mai frecvente la copii născuți prin cezariană. Acestea includ tahipneea tranzitorie a nou-născutului (TTN) și sindromul de detresă respiratorie.
Ele au ales nașterea naturală:
Anca Serea este fericita mămică a cinci copii și a ales ca toate nașterile să se desfășoare pe cale naturală: „Nu am regretat, deși unele nașteri au fost extrem de grele, unele fără epidurală, iar David a avut la naștere 4,550 kg.
Cătălina Grama (Jojo) a fost nevoită să nască natural primul său copil, deşi avea programată o cezariană. Băieţelul ei, Achim Ioan, a vrut să-şi cunoască mama cu două zile mai devreme decât era programată operaţia.
Carmen Brumă a trecut printr-un travaliu de 10 ore, dar nu regretă decizia de a naște natural. Totuși, recunoaște: „A fost traumatizant și extraordinar de dureros!.
Ele au născut prin cezariană:
Andreea Bălan a ales cezariana pentru ambele nașteri, iar dacă prima a decurs perfect, la cea de-a doua, cântăreața a fost la un pas de tragedie. „La 34 de ani, eu aleg să nasc tot prin cezariană. Am ales să nu intru în această loterie a travaliului. Mi-a plăcut să fiu relaxată, să ajung relaxată la spital, să fie totul în regulă, să nu existe durerile travaliului. În 5 minute a ieșit Ella Maya, operația a fost foarte scurtă!, spunea Andreea înainte de cea de-a doua naștere. Din păcate, cântăreața a făcut stop cardio-respirator în timpul operației, dar totul s-a terminat cu bine și atât ea, cât și fetița sunt acum foarte bine.
În septembrie 2008, Nicoleta Luciu a ales să nască în Ungaria pentru că se temea de durere, iar în 2011, când i-a adus pe lume pe tripleții Kim, Karoly și Kevin, vedeta a ales însă o maternitate de stat, din România.
Antonia a devenit pentru a treia oară mamă în 2016 și toate nașterile au avut loc printr-o operație de cezariană. Cântăreața nu a avut sarcini cu probleme și nici complicații post-partum, însă nici nu va mai putea rămâne însărcinată, deoarece corpul ei n-ar mai suporta încă o cezariană.
Urmărește-ne pe 
