METEODEPENDENȚA, între mit și adevăr. Cum ne putem fortifica sistemul imunitar

coperta VIVA! iulie

În principal, afectaţi de această schimbare bruscă a temperaturii sunt cardiacii şi depresivii, dar şi persoanele care se confruntă cu bronşite astmatiforme sau cu astm bronşic. Factorii externi precum precipitaţiile, umiditatea, presiunea atmosferică şi implicit variaţiile meteo ajung să influenţeze în mod negativ un număr mare de persoane, declanşând dureri de cap, migrene, ameţeli, tulburări de echilibru, stări de slăbiciune şi apatie.

Medicii spun că nu oscilaţiile de temperatură ne îmbolnăvesc, ci mai degrabă afecțiunile pe care le pot declanşa, în special cele de natură respiratorie. Astfel de schimbări exterioare produc un dezechilibru în interiorul organismului şi, implicit, al imunităţii, favorizând astfel apariţia virozelor respiratorii sau chiar a pneumoniilor.

Cei care se confruntă cu bronşite astmatiforme sau cu astm bronşic ar trebui să evite ieşirile atunci când afară este ceaţă sau aer rece şi umed, iar cei mai vulnerabili sunt copiii, bătrânii şi pacienţii cu probleme respiratorii cronice.

Persoanele hipertensive se vor confrunta cu oscilaţii mai dese ale tensiunii arteriale, dar şi ale pulsului, ceea ce, implicit, va duce la agravarea tahicardiei. În cazurile în care vremea se răceşte brusc, acest lucru poate duce la creşterea indicelui tensiunii, în special dimineaţa, dar şi la mărirea frecvenţei crizelor anginoase, pentru cei care s-au confruntat cu angină pectorală şi infarct miocardic.

Mai mult decât atât, aceştia sunt expuşi şi apariţiei unui atac de cord, iar fumătorii trebuie să fie conștienți că şi ei sunt supuşi unui factor de risc. Variaţiile meteo, presiunea atmosferică, ploile, umiditatea sunt factori externi care influenţează mulţi oameni, iar primele simptome sunt durerile de cap, tulburările de somn, apatia, stările de slăbiciune, migrenele, ameţeala, lipsa poftei de mâncare, starea generală de rău, lipsa energiei, pesimismul, gândurile negre.

VREMEA, UN PERICOL PENTRU DEPRESIVI

Vremea instabilă poate aduce la rândul ei un dezechilibru psihic pentru persoanele meteosensibile, care vor avea stări emoţionale oscilante, iar în încercarea de a se adapta acestor noi condiţii, se pot confrunta cu stări de indispoziţie şi depresie. În plus, pot întâmpina probleme de concentrare şi insomnii, întrucât în aceste perioade organismul lor va fi supus la o adevărată provocare pentru a-și menţine ritmul de odihnă, capacitatea de concentrare, persoanele în cauză simţindu-se chiar slăbite, ameţite sau irascibile.

„Întocmai din pricina acestor oscilaţii bruşte, organismul este afectat din foarte multe puncte de vedere: îşi pierde ritmul de odihnă, creşte starea de oboseală şi se confruntă cu scăderea imunităţii. Toate acestea cumulate constituie un factor de risc ce va duce la agravarea alergiilor şi la creşterea sensibilităţii în faţa atacurilor bacteriilor şi virusurilor. Astfel, în aceste perioade meteo-oscilante cresc cazurile de bronşită infecţioasă şi sinuzită, explică medicul Tania Bejan.

Cum ne putem fortifica sistemul imunitar

• viaţă activă, mişcare în aer liber, renunţarea la lift şi la maşină în favoarea urcatului scărilor şi a mersului pe jos;
• respiraţie corectă, amplă şi profundă, pentru o bună oxigenare a sângelui;
• o greutate normală, evitarea îngrăşărilor şi a slăbirilor bruşte;
• somn suficient pentru echilibrul sistemului nervos;
• hrană cu calităţi nutritive superioare, pentru a asigura necesarul de vitamine, săruri minerale, aminoacizi;
• echilibru sufletesc. S-a demonstrat ştiinţific că stresul, supărările şi negativismul reactivează vechi boli infecţioase, iar mulţumirea, bucuria, gândurile pozitive, optimismul şi iubirea sunt stimulente ale sistemului imunitar. Nu uitaţi: suntem ceea ce gândim, iar gândurile sunt cuvinte nescrise şi nerostite cu vibraţie ce ne influenţează sănătatea;
• vitamina C este furnizată organismului celor mici de către alimente precum broccoli, conopidă, fructele de pădure, kiwi, varza de Bruxelles, mango, nectarinele, citricele (portocală, grepfruit, lămâie), papaya, cătina și cartoful dulce;

Poți folosi conopida pentru a face o minunata conopida pane!

• vitamina E necesară pentru un sistem imunitar fortificat se găsește în morcov, țelină, mango, alune sau nuci, spanac, semințele de floarea-soarelui, broccoli, în timp ce zincul li-l putem asigura micuților prin alimente precum carnea de pasăre slabă cum ar fi carnea de pui și de curcan, carnea de vită, cerealele integrale, lactatele și legumele boabe (fasolea, mazărea).

Alte alimente minune care întăresc sistemul imunitar sunt merele, perele, prunele, strugurii și, nu în ultimul rând, ceapa și usturoiul;

• mierea conține fier, calciu, potasiu, săruri, care ajută la creșterea imunității;
• echinaceea, propolisul, fructele şi legumele crude sunt primele care pot ajuta la un sistem imunitar mai puternic;
• culturile active din iaurt sunt bacterii sănătoase, care menţin tractul intestinal ferit de germenii care produc boli;
• ghimbirul conține foarte multe substanțe antioxidante ce ajută la fortifierea organismului;
• mănâncă ovăz şi orz la micul dejun. Acestea conţin fibre cu proprietăţi antimicrobiene şi antioxidante, îmbunătăţesc sistemul imunitar şi sporesc efectul antibioticelor;
• ceaiul negru sau verde conţine aminoacidul L-teanina, care ajută sistemul imunitar, se găseşte în ceaiul negru şi verde. Cei care beau cinci ceşti de ceai pe zi, timp de 2 săptămâni, au de 10 ori mai mulţi anticorpi în sânge decât cei care beau rar ceaiuri;
• dovleacul reprezintă o sursă importantă de betacaroten (antioxidant natural foarte puternic) şi de vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, B9), extrem de eficiente pentru menţinerea sănătăţii psihice, protejarea împotriva stresului oxidativ şi reducerea stării de oboseală;
• consumul de acizi graşi Omega 3, prin adăugarea în hrana noastră a peştelui şi a seminţelor de in, ne va îmbunătăţi sănătatea
• ceaiul de cimbru este un puternic imunostimulent, dar ajută și în cazul răcelilor deja instalate deoarece conține timol, un ulei cu proprietăți antiseptice, antioxidante și antibacteriene;
• bananele sunt bogate în magneziu şi potasiu, minerale esenţiale pentru îndepărtarea stărilor depresive sau anxioase;
• cerealele integrale sunt bogate în magneziu, fibre, triptofan (neurotransmiţător calmant care stimulează producţia de serotonină şi oferă o stare de bine) şi au capacitatea de a restabili nivelul de serotonină din organism, ameliorând astfel depresia;
• spanacul este bogat în acid folic şi fier, fiind, deci, o armă eficientă antistres. În plus, spanacul întăreşte sistemul imunitar, făcându-ne mai puternici la întâlnirea cu viruşii de sezon;
• pielea şi mucoasele sunt primele care luptă pentru apărarea sistemului imunitar, de aceea este indicat să avem mare grijă de ele;
• evitaţi fumatul şi consumul de băuturi alcoolice în exces;
• mediul în care trăim poate influenţa mult starea sănătăţii. Astfel, este important să locuim şi să ne desfăşurăm activităţile zilnice în camere şi spaţii bine aerisite, luminoase şi îngrijite. Curăţenia acasă şi la locul de muncă ne scuteşte de drumuri la medic.

Urmărește-ne pe Google News