Damian Drăghici are propria emisiune online, în fiecare joi, pe canalul său de YouTube, numită Podcastul lui Damian Drăghici. Artistul și-a propus să trateze subiecte serioase și să dezvăluie, cu maximă sinceritate, cele mai ascunse secrete ale vieții sale. A dat deja startul cu o confesiune uluitoare legată de dependențele pe care le-a avut.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IANUARIE, GRATIS, AICI!
Pentru că pandemia impune, încă, restricții și accesul unui artist către publicul său este limitat, Damian Drăghici este unul dintre artiștii care au găsit o soluție pentru a rămâne în legătură cu fanii. Astfel, acesta s-a mutat pe YouTube și va regiza propria sa emisiune online, în care va primi invitați și vor aborda subiecte îndrăznețe.
'Podcastul lui Damian Drăghici e cu și despre prieteni, povești, muzică, un pic de umor și multă asumare. Veți descoperi oameni incredibili și veți auzi lucruri pe care nu le-au spus până acum', a spus artistul.
În materialul de prezentare, Damian Drăghici este propriul său invitat și răspunde la întrebări îndrăznețe precum: 'Pe ce muzică face dragoste Damian Drăghici?', 'Care a fost cel mai penibil moment din viața lui' sau 'Care este cea mai mare frică a lui?'.
Damian Drăghici: „Acum nu sunt dependent decât de…'
La aceasta din urmă, artistul mărturisește că-i este frică de lipsa de progres: 'Cea mai mare frică a mea este frica de a nu progresa, asta mă omoară! Asta e menirea noastră aici, să creștem, noi ca oameni de aia venim aici, să creștem'.
În video-ul postat pe canalul lui de Youtube, artistul recunoaște că a fost dependent de multe lucruri în viața asta:
'Am avut foarte multe dependențe, de tot felul de lucruri, de la băutură, țigări, dulciuri, iarbă. Tot felul de prostii. Acum nu sunt dependent decât de dragostea pentru copilul pentru, pentru soția mea, Cristina, și pentru ceea ce vreau să realizez'.
Damian Drăghici – cerșetor în Grecia, artist de premiu Grammy în SUA
Damian Drăghici a fost muzicant ambulant pe străzi, în Grecia, dar a ajuns student la Berkeley University, în SUA. Ulterior, a bătut toba în toată Europa cu trupa sa, Damian& Brothers, ba chiar a avut și un mandat la Bruxelles, ca europarlamentar.
La 51 de ani, artistul privește în urmă cu mândrie, nu regretă deciziile trecutului și știe că toate experiențele trăite l-au construit omul care este astăzi.
„Tot ce am făcut în viața mea am făcut datorită ADHD-ului. Nu este de fapt o boală, o tulburare de personalitate, ci înseamnă că în momentul acela nu ești acolo, nu esti prezent. Ți-ai dori să fii în altă parte, pentru că ți-ai făcut alte filme. S-a întâmplat ceva în copilărie, o traumă… asta e explicația științifică, cu toate că nu sunt terapeut, deși mi-ar fi plăcut sau mă bate gândul…”, spunea artistul anul trecut, într-un interviu pentru Hotnews.ro.
„Țin post, nu mai beau și nu mai fumez nimic„
'Posturile m-au ajutat să îmi dau seama cât de puternic sunt, nu mai fumez nimic, nu mai beau… Am început să tai din lucrurile cu care încercam să îmi umplu acel gol și, odată ce tai din astea, ajungi să te pui față în față cu golul acela și să te doară. Și te întrebi cât poți să reziști cu golul asta, ia să vedem… cât poți să reziști?
Până când începi să dai ușor – ușor la o parte câte o foaie de ceapă și să încerci să îți dai seama de unde vine golul ăsta… De unde vine trauma aceasta, ce te-a deranjat atât de mult în copilărie încât ai avut nevoie de toate aceste lucruri din exterior…”, mai spunea Damian Drăghici.
A fugit de acasă la 15 ani
'Când aveam 15 ani, trebuia să plec in Danemarca, cu ansamblul studenților. Dar unchiul meu, Damian Luca, fugise din țară și atunci eram pe lista neagră. Elena Ceaușescu era cea care dădea viză pentru artiști. Era pe listă toata familia. În 1985, nu mi s-a dat viză nici pentru Danemarca, in 1986 nici pentru Italia. Atunci am luat eu decizia să fug. Am luat trenul spre Timișoara, apoi spre Drobeta Turnu Severin, spre Iugoslavia. „, își amintește artistul.
„Am ajuns în Iugoslavia, am mers pe jos pe timp de noapte pentru că știam că dacă te prindeau ăștia, te dau înapoi pentru trei vagoane de grâu. Am ajuns în Grecia și primul lucru pe care l-am făcut a fost să scot naiul și să cânt pe la mese. Și am continuat așa. Era cerșit pentru că eu cântam pe la mese ca să câștig un ban. Am stat un an de zile ca cerșetor de bază, profesionist. „, spune Damian Drăghici.
„Când am luat viza americană, am plâns o oră în fața Ambasadei”
„Câștigam o grămadă de bani, dar nu eram fericit. Nu asta era ideea, voiam să fiu undeva unde lumea să asculte ce cânt eu, nu voiam ca eu să cânt și lumea să mănânce sau să danseze. Cred că acolo s-a făcut un declic, nu vreau să fiu un lăutar, un individ care cântă într-o cârciumă. Voiam să fiu un artist.
Și apoi am vrut să plec în America. (…) Și mi-am deschis o cârciumă ca să străng banii pentru America, dar am dat faliment și am muncit alți doi ani să achit datoriile. „, a mai povestit Damian Drăghici la Hotnews.ro.
'America era un vis pentru mine, când am luat viza am stat o oră în fața Ambasadei Americii și am plâns. Era un plâns de fericire, dar îmbinat și cu durere, așa de înfocat eram de visul ăsta.
Trecuseră șapte ani de când plecasem din România. De atunci, de acum 20 de ani, nu am mai plâns până când mi s-a născut băiatul. Am ajuns în America, mi s-au împlint mai multe vise, să colaborez cu muzicieni, să termin Berkeley… Să cânt jazz la nai, să înregistrez albume. „, spune artistul.
Urmărește-ne pe 
