Anxietatea s-a acutizat în societatea actuală comparativ cu deceniile trecute, deoarece, în prezent, suntem tot mai supuşi la factorii de stres, nu mai găsim timp pentru a reflecta la propria viață, trăim prin comparație şi, de cele mai multe ori, ne petrecem viaţa în moduri din care nu resimțim fericire. Suntem depăşiţi de bombardamentul informaţiei si al sarcinilor de zi cu zi şi avem tendința de a duce în spate mai mult decât pot căra.
În zilele noastre, suntem mai conduși ca niciodată de presiunea de a reuşi, iar acest fapt coroborat cu anumite problemele din copilărie, traume emoţionale, frică, fire sensibilă sau lipsa de socializare faţă în faţă şi petrecerea unui timp îndelungat în faţa unui calculator sau a unui telefon mobil cresc nivelul anxietatății până în punctul în care se necesită ajutorul unui psihoterapeut.
„Anxietatea şi depresia existau într-o formă mult mai mică sau erau chiar inexistente acum câteva secole deoarece oamenii nu erau supuşi schimbărilor atât de bruşte, stresul era prezent la cote mult mai mici, iar oamenii trăiau ghidaţi după un set de valori şi reguli morale autentice.
În societatea actuală, viteza cu care trăim – exact aşa cum se aude, ne trăim viaţa în mare viteză – a creat o instabilitate emoţională în rândul maselor, iar anxietatea şi depresia sunt răspunsuri clare că am pierdut controlul asupra vieţii noastre şi că avem nevoie de o pauză, avem nevoie să ne reechilibrăm din punct de vedere emoţional', crede psihologul Gabriela Marin.
Anxietatea la nivel de îngrijorare este o stare normală și, uneori, benefică. Anxietatea ne ajută să răspundem în mod corespunzător pericolelor reale şi ne poate motiva să avem o performanţă mai bună la serviciu sau în viața privată. Însă, atunci când devenim anxioși fără un motiv concret și grijile legate de muncă, şcoală, familie, bani, sănătate sunt mult peste ceea ce este considerat a fi normal în situaţiile respective, pentru o perioadă de minim șase luni, este foarte probabil să avem anxietate generalizată.
În aproximativ 85% din cazuri anxietatea generalizată nu apare singură ci este însoţită şi de alte probleme psihologice, dintre care cele mai frecvente sunt: depresia, alte tulburări de anxietate, abuzul de substanţe, probleme digestive etc.
Nu lăsa anxietatea să-ți controleze viața!
„Oare cum ar fi ca toată existența noastră să fie complet lipsită de îngrijorări? Ei bine, fără o doză sănătoasă de îngrijorare noi nu am mai fi existat ca specie, iar animalele sălbatice ne-ar fi mâncat încă din Epoca de Piatră.
În zilele noastre, în continuare îngrijorarea ne salvează din situații dificile sau chiar ne salvează viața. Te îngrijorezi că o mașină te-ar putea lovi și de aceea nu traversezi intersecția când semaforul arată roșu pentru pietoni, te îngrijorezi că nu-ți poți plăti rata și ești mai cumpătată cu banii, te îngrijorezi că ai putea păți ceva, prin urmare nu mergi singură pe străzi la 3 dimineața. Așadar, îngrijorările au un rol funcțional, adaptativ, de supraviețuire. Însă lucrurile se schimbă atunci când îngrijorările, teama, ajung să îți afecteze calitatea vieții și dezvolți una sau mai multe tulburări de anxietate.
În funcție de simptome, spectrul este larg și enumerăm câteva. O persoană se poate teme că face diverse boli și atunci discutăm de tulburare hipocondriacă. Alta se simte foarte jenată în situații sociale, este îngrijorată ce spun oamenii despre ea și se confruntă cu o fobie socială. Atacurile de panică înseamnă anxietate și simptome fizice interpretate ca fiind periculoase (probleme de respirație, durere în piept etc), frica de a nu-ți pierde controlul sau frica de moarte.
Anxietatea legată de un eveniment care în trecut ne-a pus în pericol viața este sindromul posttraumatic, dacă e cauzată de un eveniment traumatic tulburarea este de stres acut,dacă apare doar în prezența unei situații sau stimul (câini, șerpi, păienjeni) vorbim de fobie specifică. Să nu uităm nici de anxietatea generalizată când ne îngrijorăm excesiv legat de un număr de evenimente sau de tulburarea obsesiv-compulsivă.
Dar așa cum pentru o suferință fizică mergem la medic, pentru suferința emoțională, psihică există psihoterapia cu tehnici concrete pentru fiecare problemă în parte. Căci da, tulburările de anxietate se pot depăși!” – Cătălina Cristescu, psihoterapeut cognitiv comportamental.
Citește întregul material în numărul de mai al revistei VIVA! disponibil la toate punctele de difuzare a presei.
Urmărește-ne pe 
