„Eşti concediată!” 6 celebrități care şi-au revenit spectaculos în carieră

Băieţilor de la Beatles le-a fost spus de către o casă de discuri că muzica lor sună din cale-afară de prost şi că riff-urile de chitară din piesele lor o să le sperie toţi fanii. Michael Jordan a fost dat afară din echipa de basket a liceului în care învăţa pentru că profesorul a considerat că nu are destul talent. Un profesor al lui Thomas Edison le-a spus părinţilor lui că Tommy al lor e prea prost ca să înveţe ceva vreodată. Logodnica lui Abraham Lincoln a murit chiar înainte de nuntă, apoi el a intrat în faliment de două ori, a avut o cădere nervoasă destul de severă şi a fost învins în nu mai puţin de 8 competiţii electorale. „Lolita' lui Vladimir Nabokov a fost respinsă de 17 ori de către publisheri. „The Lost Get-Back Boogie', cartea lui James Lee Burke (nominalizat la Pulitzer), a fost respinsă de 111 ori. Donald Trump a intrat în faliment de cinci ori. În 1985, Steve Jobs a fost concediat din propria companie, Apple. Volumele „Harry Potter' au fost respinse de 13 publisheri şi toţi i-au spus lui J.K. Rowling acelaşi lucru: că nu o să îi cumpere nimeni vreun exemplar, niciodată. Şi lista poate continua.

Ce au în comun oamenii de mai sus? Sunt încăpăţânaţi. Nu renunţă. Nu se dau bătuţi. Încearcă. Cad. Se ridică. Mai încearcă o dată. Eşuează iar. Însă de data asta eşuează puţin mai bine decât prima dată. Şi apoi eşuează din ce în ce mai bine. Până când reuşesc să ajungă acolo. Şi că tot am amintit de J.K. Rowling, hai să vedem ce alte femei mai putem adăuga pe lista celor care au văzut eşecul ca pe-o şansă de a deveni şi mai buni.

1. Oprah Winfrey

E numărul 1 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi din media, regina emisiunilor de divertisment, mogul media, actriţă, producător şi media icon pentru o întreagă generaţie de oameni de televiziune. Însă lucrurile nu au stat mereu aşa pentru simpatica Oprah. La începuturile carierei ei în televiziune, ea a avut o grămadă de eşecuri profesionale. Se angajase ca reporter la Baltimore WJZ-TV, lucrurile păreau să meargă bine, însă a fost concediată după doar şapte luni pentru că – potrivit şefilor ei – nu putea relata evenimentele fără să i se citească pe faţă emoţiile, trăirile'. Ulterior, ea a devenit celebră şi iubită de atâţia oameni tocmai datorită felului ei spontan şi profund emoţional de-a povesti în faţa camerei. Am fost dată afară în 1 aprilie 1977, îmi aduc aminte exact ziua şi anul. General manager-ul m-a chemat în biroul lui şi am crezut că e o glumă de 1 aprilie când mi-au spus…', a declarat Oprah într-un interviu pentru publicaţia Baltimore Sun, în 2011. Mai mult, Winfrey a declarat că acolo a fost permanent victimă a sexismului şi că a fost hărţuită sexual în repetate rânduri. Nu toate amintirile mele de la Baltimore TV sunt frumoase… dar acolo am devenit ceea ce sunt astăzi. Acolo m-am dus pe când eram doar o fată naivă, fără să ştiu mare lucru despre aproape nimic. Acolo am crescut', a spus ea. După episodul concedierii, Oprah s-a angajat ca moderatoare, la un post TV din Chicago. În doar câteva luni, show-ul ăla, care până atunci era ultimul în graficul audienţelor, a devenit cel mai important din Chicago. And the rest (cum ar zice americanii) is history.

Lecţia nr. 1: uneori ţi se închid toate uşile doar ca să ajungi să o deschizi pe singura care e potrivită pentru tine.

2. Anna Wintour

Pe Anna Wintour sunt mari şanse s-o ştii, mai ales dacă citeşti Vogue. E redactorul-şef al celebrei reviste americane de… ăăă… mulţi, foarte mulţi ani, atât de mulţi încât nu vrem să-i divulgăm, pentru că, ştiţi voi, vârsta doamnelor e subiect tabu. Pe lângă asta, ea mai e şi directorul artistic al Conde Nast. Însă lucrurile nu au fost mereu roz pentru ea. În 2010, în cadrul unei conferinţe Teen Vogue, Wintour a spus: Multă lumea nu ştie asta. Am lucrat pentru Harpers Bazaar… şi m-au concediat. Vă recomand tuturor să ajungeţi în postura de-a fi concediaţi, pentru că e o experienţă din care poţi învăţa o mulţime de lucruri'. În mare, povestea e cam aşa: Wintour a lucrat ca junior fashion editor la Harpers Bazaar, prin anii 70. A fost concediată după doar nouă luni, pentru că Tony Mazalla (şeful ei) a considerat că toate photo shooting-urile ei erau prea edgy' (îndrăzneţe). În alt interviu acordat revistei Uniteds Hemispheres, Anna a reluat ideea: Mi-au spus că nu o să înţeleg niciodată piaţa americană. O dată am făcut un photo shooting în Paris, era vorba de o colecţie haute-couture, iar eu am pus dreadlocks în părul fotomodelului… A fost mai mult decât au putut ei înţelege sau accepta. Ăla a fost sfârşitul meu la Harpers Bazaar.' După ce a fost concediată, Anna s-a repliat rapid, a devenit fashion editor al revistei Vogue şi, la scurt timp, a preluat funcţia pe care o are şi astăzi: redactor-şef al celei mai influente reviste de peste ocean: Vogue. You go, girl!

Lecţia nr. 2: uneori eşti concediat dintr-un loc care ţi se pare mare doar ca să ajungi într-un loc şi mai MARE.

3. J.K. Rowling

Potrivit publicaţiei Business Insider, înainte să devină cunoscută, Rowling era secretară la oficiul din Londra al Amnesty International. În cele din urmă a fost concediată pentru că şeful ei a considerat că petrece prea mult timp visând cu ochii deschişi şi scriind poveşti pentru copii cât e ziua de lungă' în timp ce priorităţile job-ului erau – clar – altele. Surpinzător, exact defectele' astea urmau s-o transforme mai târziu în cea mai vândută autoare de cărţi pentru copii. Volumele „Harry Potter” au vândut peste 400 de milioane de exemplare în întreaga lume şi, ca fapt divers, manuscrisele ei au fost respinse de publisherii din Marea Britanie de vreo 13 ori, pe motiv că volumele pentru copii nu aduc bani şi nici nu vor aduce vreodată (meanwhile, undeva în Marea Britanie 13 editori îşi rod unghiile de fiecare dată când „Harry Potter” e difuzat la TV…  Mai mult, Rowling era pe atunci mamă singură şi când a fost concediată s-a trezit aruncată în stradă cu tot cu copil de proprietarul casei unde stătea, singurul ei venit ajungând să fie ajutorul social (asta ne aduce aminte de filmul ăla, „The Pursuit Of Happyness”, trebuie să-l vezi!)

Lecţia nr. 3: uneori, să fii concediat de undeva e un motiv în plus să te ridici, să te scuturi de praf şi să mai încerci o dată, ca să le arăţi tuturor că visele nu-s un lucru rău.
4. Stefani Germanotta

Stefani Germanotta şi fenomenul PopShock au început într-o mansardă de câţiva metri pătraţi din New York. Germanotta s-a mutat în New York fără să aibă un ban în buzunar. A închiriat o mansardă murdară din cel mai sărăcăcios cartier new yorkez şi a început să cânte într-un bar de noapte. A fost dată afară, pentru că patronii considerau că reprezentaţiile ei muzicale erau prea ciudate, bizare sau chiar proaste. Ulterior, la una dintre reprezentaţii, a cunoscut un patron de casă de discuri care i-a facilitat întâlniri cu echipele artiştilor pe care îi manageria. Aşa a început să scrie piese pentru nume cunoscute precum Britney Spears, New Kids On The Block, Pussycat Dolls sau Fergie. Apoi, într-o zi, pe când era singură în studio şi cânta o piesă, Akon – care folosea acelaşi studio – a auzit-o, i s-a părut că are o voce bună şi a ajutat-o să îşi lanseze prima piesă. Piesa era „Poker Face”. Iar Stefani Germanotta de atunci e nimeni alta decât Lady Gaga de acum.
Lecţia nr. 4: Make sure you stand out. Brand yourself.

5. Lucille Ball

Probabil că eşti mult prea tânăr ca să ştii cine e Lucille Ball… ei bine, doamna Ball e o actriţă iconică pentru americani. Nu ne apucăm să îi mai facem biografia, o găseşti la un simplu search pe Google. Ideea e că înainte de show-ul ei de mare succes – „I love Lucy' (de prin anii 50) – Ball era considerată de toată lumea bună a Hollywood-ului o actriţă ratată sau B-list actress, cum spun americanii. A fost concediată de foarte mulţi regizori, iar oamenii erau atât de convinşi că Ball nu are ce căuta în lumea actoriei, încât au îndemnat-o în repetate rânduri să încerce şi altă profesie. Ajunge să gugăleşti puţin numele ei şi o să îţi dai seama cât de mult au greşit. Aşa că… data viitoare când cineva îţi spune că nu eşti destul de bun, astupă-ţi urechile şi continuă să faci ce făceai şi până atunci.

Lecţia nr. 5: Don’t listen to people. They don’t (always) know what you’re all about. They are human, they can and will be wrong. Also: Make adversity a stepping stone.

6. Marilyn Monroe

Marilyn… oare ce am mai putea să spunem despre Marilyn din ce nu s-a spus deja? E inutil să mai umblăm la biografie, sigur o ştii. Iar dacă nu o ştii, în mod sigur ştii câteva citate by her, că tot sunt share-uite pe FB cu o frenezie nebună…  Iar dacă nu ştii nici citate, atunci sigur ştii celebra scenă cu bucuclaşa rochiţă albă din „Seven Year Itch”. Ce nu ştii, însă, e că la începuturile carierei, cam toate agenţiile de modelling pe care le-a vizitat i-au spus să ia în considerare ideea de-a deveni secretară, pentru că formele ei nu intrau în categoria 90-60-90. Şi da, a fost şi concediată, la un moment dat. Ce-a făcut Marilyn? S-a plâns? Nuuuuuu! A continuat să bată la uşi, până când una dintre ele s-a deschis. Şi, mulţi ani mai târziu, formele ei imperfecte au ajuns să fie considerate noul etalon de frumuseţe. Dacă eşti geek (aşa, ca noi), asta o să-ţi aducă aminte de Richard Buckminster Fuller şi al lui You never change things by fighting the existing reality. To change something, build a new model that makes the existing model obsolete.'

Lecţia nr. 6: Be Aggressive! Think BIG! Dare!

Gabriela B, Foto: Hepta, Northfoto

Urmărește-ne pe Google News