Pentru ea, viața a început după 40 de ani. Atunci când l-a cunoscut pe Tavi, dragostea vieții ei, și a reușit să rămână însărcinată, după multe fertilizări in vitro, speranțe deșarte și o sarcină pierdută… Gabriela Cristea este o luptătoare, iar viața i-a oferit, în schimb, cel mai frumos cadou: două fetițe perfect sănătoase.
Gabi, cum te-a convins Tavi că… el este alesul?
M-a convins, de fapt nu, el continuă să încerce să mă covingă. De fapt, va trebui să continue să mă convingă toată viața, eu nu sunt pe principiul „te-am convins și gata… Nu e ca și cum ai stat la coadă la pâine, îți trece coada, ți-ai cumpărat pâinea și gata!
T: Trebuie să iei pâine în fiecare zi.
G: Da, trebuie să faci aluat non-stop.
T: O să frământ, ce să mai zic?!
Tavi, acum îmi dau seama că nu știu dacă a existat o cerere în căsătorie în adevăratul sens al cuvântului. Cum și când ai cerut-o pe Gabi în căsătorie?
Cum să nu existe, a existat! S-a întâmplat acum mult timp și de aceea s-a uitat. La Veneția, a fost foarte interesant, o să povestesc pe scurt. Știind că o să mergem la Veneția, am cumpărat inelul cu două zile înainte să plecăm, dacă nu mă înșel, sau chiar cu o zi. Spontan, așa cum am fost toată viața. Am reușit și să găsesc ceva frumos, nu chiar din prima, din a doua, a treia încercare. L-am purtat în Veneția după mine toată perioada, dar nu îmi făceam curaj. Până la urmă, am zis: „Hai să ne plimbăm cu gondola!. Până am reușit să găsim gondola, s-a cam înserat și, ce crezi?, era întuneric și eu voiam să îi dau inelul pe gondolă, dar nu se vedea nimic. Și mă tot gândeam ce fac… „Dacă nu i-l dau acum, mâine plecăm acasă și mă fac de baftă…. Urmăream să văd unde se zărește o lumină. Țin minte și acum, am trecut pe lângă o biserică, era un far acolo și am zis: „Gata, mă pregătesc acum!. Gondolierul vâslea, se apropia de lumină, eu am băgat mâna în buzunar. Gabriela a crezut că bag mâna în buzunar să scot telefonul, să fac poză, și eu tot stăteam cu mâna în buzunar. Până la urmă, am scos inelul, nu am îngenuncheat, că eram în gondolă, dar i-am zis: „Vrei să fii soția mea?, iar ea a zis: „Vai, nu cred!. Deci, primul cuvânt al ei a fost „nu („nu cred)… „Cum nu crezi?!, i-am zis eu. Iar ea a replicat, apoi: „Da, iubirea mea!. A fost foarte frumos momentul.
Foto: Facebook
Urmărește-ne pe 
