Creatoare de moda, manechin si actrita, nepoata cea mare a clanului Missoni este muza neincoronata a unei case de moda in care dungile vesele si colorate dicteaza legea.
Chiar daca acum locuieste in New York, Margherita zboara spre Milano ori de cate ori ii permite programul supraincarcat. Aici se afla casa de vacanta a familiei, unde spiritul Missoni transpare din fiecare coltisor. Ici o cuvertura zigzagata, colo cateva carpete colorate exploziv si agatate in mod original pe un perete, dincolo o canapea sau un fotoliu tapisat in modelele care au facut din brandul italian unul unic in lume. Un covor dungat in nuantele curcubeului, o oglinda in forma de inimioara, perne cu buline si o perdea spumoasa, pe care au poposit flori pastelate, intregesc tabloul. E o lume de basm creata pentru o fata care, chiar daca nu s-a nascut printesa, a trait intotdeauna de parca ar fi avut o tiara pe crestetul capului.
Am crescut la tara, la 200 de metri de fabrica bunicilor mei, si la 50 de metri de casa lor, in sanul unei societati italiene de moda veche, unde toata lumea lucra intr-o afacere de familie, unde erai vecin cu toata lumea, iar prietenii alaturi de care-ti petreceai timpul liber erau chiar rudele tale', isi aminteste Margherita, acum in pragul varstei de 30 de ani. Alaturi de fratii sai mai mici, Francesco si Teresa, s-a jucat toata copilaria in atelierele de creatie ale familiei Missoni, ajutandu-si mama sau bunica, facand poze manechinelor sau pozand la randul ei, jucandu-se cu materialele sau proband sute de haine. Atmosfera in care s-a format si a evoluat a fost una idilica, cu tente hippie pe alocuri, intocmai ca pa-ttern-ul creatiilor Missoni.
Povestea casei de moda incepe in urma cu mai bine de jumatate de secol. In 1948, tanarul Ottavio (Tai) Missoni (acum in varsta de 91 de ani), creator de costume de sport din lana si atlet multi premiat la randul sau, a intalnit-o pe Rosita, fata unei familii producatoare de esarfe. S-au casatorit in 1953, au deschis un butic cu imbracaminte din tricot, iar in 1958 isi prezentau deja prima colectie la Milano, intitulata Milano-Sympathy. Dungi, modele geometrice, culori nebunesti si un melanj surprinzator intre lana, bumbac, olanda, viscoza si matase – asa arata universul psihedelic al unei case de moda devenita simbol al Italiei. Indrazneala a fost dintotdeauna cuvantul de ordine in creatiile Missoni, dictat chiar de Rosita, bunica octogenara a Margheritei. In 1967, de pilda, in cadrul unei prezentari de moda, Rosita le-a cerut manechinelor sa renunte la sutiene. Motivul? Culoarea acestora influenta negativ nuantele hainelor. Bluzele din lamé au devenit transparente in lumina reflectoarelor, iar efectul a avut tais dublu: anul urmator, casa Missoni a fost scoasa de pe lista invitatilor, insa succesul international era asigurat.