Vedeti dumneavoastra, e la moda spiritualitatea asiatica, iar un comentator rautacios ar spune ca vedetele se imbraca in ea tot asa cum iti accesorizeaza rochia: cu cateva citate, doua-trei principii alimentare, exercitii fizice si meditatie, fara insa a ajunge la excesele calugarilor tibetani, desi probabil ca, din cand in cand, nu le deranjeaza o rochie oranj, ca a lor. Sa fie asta cazul Danielei? Nu neaparat. Si, oricum, nu e totul pierdut aici, pentru barbatii pentru care biserica e doar locul in care mergi inainte de petrecerea de botez sau nunta. Doamna Nane e chiar o doamna: merge la petreceri mondene si stie exact ce geanta va impresiona un barbat (indiciu: lucioasa, piele, brand celebru si auriu). Cu asta a venit.
Am venit si eu accesorizat: scepticism la gat, sub forma de cravata cu stereotipuri: actrita, model, prezentator: d-astia de-ai nostri, superficiali, ce, eu nu stiu marfa? Si asa am ramas in prima ora, cand am schimbat amabili-tati, ca doi oameni prinsi intr-un lift, intre etaje, in asteptarea mecanicului. Abia la final, in ultimele cinci-zece minute, am reusit sa gasesc in fata mea un om. O femeie care se uita in ochii celuilalt si vorbeste despre lucrurile care o dor si care o apasa. Fostul iubit. Greutatea de a construi un cuplu. Varsta si optiunile care se ingusteaza pana ajung o fanta, prin care vezi putina lumina, insa nu poti sa stii niciodata daca e un bec sau soarele adevarat. Barbatii care sunt ori insurati ori dubiosi de nu si-au gasit pe nimeni pana acum. Copilul, care adauga peste toate astea un sens. Nu stiu si daca o implinire. Nu stiu, pentru ca nici eu nu pot da raspunsul, chiar ateu si insurat…
De ce a aparut abia atunci? Unde a fost Daniela Nane intre salata si cafea, intre ora 12.30 si 13.35?
Bineinteles ca v-am pacalit. Intelepciunea indiana e alta chestie. Si Daniela e altceva decat v-am povestit. V-as spune pana la capat, asa cum cere formatul si se asteapta redactorul- sef, ce-am simtit cand m-am intalnit cu ea, daca e calda si puternica, sexy si sclipitoare. Dar nu pot decat sa va spun ca am mancat cu Daniela Nane si vreo doua saptamani dupa aceea m-am intrebat la ce s-a gandit. In cele din urma, obosit de atata efort, am sunat-o s-o intreb de la obraz.
Era la Sibiu, cumpara ceva si n-a putut sa vorbeasca.
Fotograf Radu Chindris