Dan Cruceru & Cristina Pocora: Poveste de Craciun

Dupa botezul Mariei Sophia, Craciunul este urmatorul eveniment important in familia lui Dan Cruceru (Acasa TV) si a sotiei sale, deputatul Cristina Pocora. I-am surprins pe cei doi in ipostaza de parinti si ne-am convins ca sunt facuti pentru asta. De altfel, Dan si Cristina isi doresc o casa plina de copii.Pentru calmul cu care abordeaza meseria de parinti, Dan si Cristina merita medalia de aur! Am petrecut cateva ore alaturi de ei si de fiica lor de numai doua luni si am avut impresia ca au mai crescut 100 de copii pana acum. In timp ce Cristina alegea impreuna cu stilistul nostru hainele pentru sedinta foto, Dan o hranea pe Sophia cu biberonul. Apoi rolurile se schimbau, ca intr-un joc cu reguli precise. Tot ce faceau, toate miscarile si cuvintele lor lasau sa se vada intre cei doi tineri parinti o minunata chimie. Pe care Dan si Cristina au descoperit-o demult, pe vremea cand ea abia intrase in politica si el era reporter. In ciuda meseriilor voastre, sunteti doi oameni foarte discreti. Ce faceti cand nu va ocupati de politica si mondenitati? C: Schimbam scutece, facem baita, ne jucam cu Sophia… Glumesc. Le facem si pe toate acestea, dar incercam sa stam si cat mai mult timp impreuna noi doi, ca soti. Ne mai luam cate-o gura de oxigen pe la teatru sau la o cafea. In trecut, ne placea sa calatorim. Si acum ne place, dar suntem “in cantonament” la domiciliu. Asteptam sa creasca Sophia sa o luam cu noi peste tot. Dan, tu ai remarcat-o pe Cristina la o conferinta si nu te-ai lasat pana cand nu ai stabilit un interviu intre patru ochi pentru a o cunoaste mai bine. Ce ai intrebat-o pe Cristina la acel interviu? D: Ce frumos ai spus partea asta cu “interviul intre patru ochi”. A fost, mai degraba, o discutie la o cafea, intre un jurnalist si o posibila “sursa”. Ne-am dat seama insa, destul de repede ca pe niciunul dintre noi nu ne interesa planul profesional al celuilalt. Cat despre intrebari… am intrebat-o si i-am spus multe pentru ca vroiam sa o cuceresc. Iti mai amintesti cum era imbracata? D: Ei, m-ai prins. Sincer, nu-mi amintesc foarte clar ce purta. Tin minte, totusi, ca era vorba despre o rochie lejera. Era septembrie, o vreme destul de placuta. M-au fascinat insa chipul si parul ei de un rosu intens. E, de fapt, culoarea ei favorita. Si m-a fascinat si hotararea ei, este o femeie care chiar stie ce vrea in viata. Acestea sunt cateva dintre impresiile de la prima cafea bauta impreuna. Nu a fost o intalnire intre indragostiti, ci doar o… tatonare. Inainte de acest moment, noi ne-am mai intalnit de cateva ori in situatii profesionale, dar primele scantei au aparut de-abia la acea cafea. Ulterior, s-a iscat ditamai incendiul. Umor, inteligenta, sex-appeal. Asezati-le in ordinea in care conteaza pentru voi! D: Sex-appeal, inteligenta, umor. Sa fim seriosi. Primul lucru pe care il remarci la o femeie este aspectul fizic. Apoi le descoperi pe toate celelalte. N-am facut insa purici langa femei frumoase si atat. M-am insurat cu acea femeie care, consider eu, intruneste toate aceste calitati. C: Inteligenta, sex-appeal, umor. Si multe altele! Desi, intr-adevar, si eu am remarcat la Dan, mai intai, aspectul fizic. Nu ar fi existat o a doua intalnire daca nu constatam ca este mult mai mult decat un barbat frumos. Dan, cand i-ai declarat Cristinei ca esti indragostit de ea? D: Eu am fost foarte hotarat de la acea prima intalnire. Am stiu ca o vreau pe Cristina langa mine, cat mai mult timp posibil. Nu ma gandeam ca am sa ma si insor cu ea, recunosc. Asta a venit dupa doi ani de relatie. Fluturasii de indragosteala au aparut relativ repede. Mai intai unul, apoi doi si apoi o “turma” intreaga. Declaratii de amor am inceput sa-i fac, cred, dupa vreo jumatate de an. Cristina, cum te-a cucerit Dan? C: Mi-a aratat ca este un om bun, educat, manierat, ca este cel mai bun barbat pe care l-am intalnit si pe care aveam sa-l intalnesc. Nu puteam rata o asemenea ocazie. D: Continua, continua. Sa mai auzim complimente... C: Si barbatul care putea sa-mi ofere cei mai frumosi copii din lume. A inceput cu Sophia Maria, asteptam continuarea. “Amândoi am urcat treapta cu treapta. Chiar am pornit de foarte jos. Sper ca am si ajuns undeva, astfel incât copiii nostri sa fie mândri de noi. Poate am fi urcat si mai mult, daca ar fi avut cine sa ne «usureze» urcusul! Cum, in acest caz, nu exista rude milionare, suntem tare multumiti cu ce avem deja.” (Dan) Cum a decurs cererea in casatorie si unde ati facut luna de miere? D: E o poveste tare lunga, aproape telenovela. Discutam de ceva vreme despre casatorie si eu aveam o dilema in privinta locatiei unde sa se intample povestea aceea romantica cu ingenunchiat si inel. In week-end-ul cu ziua mea de nastere, in 2009, am mers in Spania, intr-o escapada romantica. Iar, in avion, Cristina mi-a spus ca acela ar fi un bun prilej sa o cer, daca tot caut o locatie cu adevarat inedita. Zis si facut! Ajunsi acolo, i-am cumparat inel si am cerut-o de sotie, in genunchi. Cununia civila am facut-o chiar acolo, iar parintii nostri au vazut ceremonia pe internet. In luna de miere nu am mers inca. Imediat ce mai creste Sophia, promitem sa fugim insa. Nu de alta, dar chiar vom avea nevoie de o vacanta. Voi din ce mediu proveniti? Unde ati crescut si cu ce principii ati pornit in viata? D: Amandoi venim din familii modeste, de oameni cinstiti si muncitori. Ai nostri au fost toata viata alaturi de copiii lor si s-au straduit din rasputeri sa ne dea o educatie cat mai buna, pe masura posibilitatilor... Si eu si Cristina chiar stim cum este sa iti doresti ceva, dar sa nu-ti poti permite, stim ce inseamna munca si pretuim adevarul, seriozitatea si cinstea. Cat despre formarea ca educatie, eu am inceput scoala in Focsani, Cristina in Galati, orasele natale. Liceul, eu l-am facut departe de casa, la Breaza. Este vorba de-spre liceul militar. Ulterior, fiecare dintre noi a venit la facultate, in Bucuresti, orasul cu cele mai multe posibilitati de promovare din Romania. Cristina, esti deputat. Se spune ca politica este un drog. Simti ca esti dependenta de politica? C: Intr-adevar, politica iti creeaza o anumita dependenta. Sa castigi increderea catorva zeci de mii de oameni, care iti dau votul lor, e mare lucru. Noaptea alegerilor este, poate, noaptea cea mai plina de adrenalina si emotii din viata unui candidat. Pe de alta parte, sunt dependenta si de acel sentiment pe care il am atunci cand reusesc sa rezolv o problema, sa corectez o nedreptate, sa ajut o categorie de oameni sau sa mi se voteze un proiect de lege initiat de mine. Voua va place popularitatea? D: Sa fii popular e un lucru pe care si-l doreste oricine. Da, ne dorim sa fim pe placul oamenilor, sa aiba pentru ce sa ne simpatizeze, sa facem lucruri pentru care oamenii sa ne felicite si pentru care sa ne laude. Este vorba despre sentimente de apreciere pe care si le doreste orice individ de pe pamant, e in natura umana sa vrea sa fie apreciat de cei din jurul sau. Daca vorbim insa despre notorietate, nu o cautam cu orice pret. Ne-o asumam, totusi, odata ajunsi in niste functii cu vizibilitate, cu toate cele bune si rele ale ei. In acelasi timp, cautam “sa nu dam apa la moara” tabloidelor, sa nu epatam sau sa intram in situatii scandaloase. Luana Danet Foto: Radu Chindris