Chiar niciun exces niciodata? Niciun rasfat?
Ba da! Cheese cake la un restaurant din Bucuresti, dar nu se intampla mai mult de o data pe luna si nici atunci nu-l mananc pe tot si asta pentru ca nu mai pot. Dar mi-au trebuit 5 ani de exercitiu sa nu mai am nevoie de zahar.
V-am intrebat ce contine frigiderul… Dar in biblioteca ce aveti?
E plina de carti politiste, de bucate, mai mult am ajuns sa citesc decat sa gatesc.
Se spune ca sunteti ca medicii din strainatate, care stau de vorba cu pacientii ore in sir… Chiar au loc la dvs. la cabinet consultatii de 2 ore? Desi nu ar trebui, asta inca ne mira in Romania…
O! Da! Am avut si de 4 ore! Ma uita Dumnezeu vorbind! Din cauza asta, in ultima vreme, pentru ca m-am implicat foarte mult in proiecte de informare, nu am mai avut timp de cabinet. Si ma gandesc sa incep sa tin conferinte. Nu mai pot face fata, nu mai am timp sa stau 2 ore cu fiecare pacient. O sa scriu carti si o sa fac conferinte pana cand n-o sa mai am surpriza sa aud oameni miranduse: „A, branza ingrasa?! Oamenii au inca nevoie de informatie…
Prima dvs. carte, „Silueta dincolo de mituri, s-a vandut ca painea calda. Ce tiraj a avut?
15.000 de exemplare, iar eu atunci nu eram cunoscuta.
Care e diferenta dintre prima carte si cea lansata acum, „Traiesc, deci ma abtin?
Fundamentala! Prima a fost mai mult o culegere de articole de-ale mele. Acum m-am implicat mai mult si am creat practic un indreptar de baza pe care trebuie sa-l citeasca fiecare.
Cartea tine loc de consultatie la nutritionist?
Da, categoric! Si daca a mai ramas ceva de spus, voi spune in cea de a treia carte. M-am pus pe scris!
Stiu ca ati facut studii si specializari in strainatate. Ce ati invatat acolo fata de ce stiati de la facultate?
Cand am inceput sa studiez aceast domeniu, in Romania specializarea se numea Diabet si boli de nutritie. Niciun medic dintre cei cu care lucram in spital nu vroia sa faca nutritie, considerau sub demnitatea lor sa invete pe cineva sa manance. Profesorul Hancu de la Cluj, presedintele Societatii Romane de diabet si boli de nutritie, a fost singurul care m-a sprijinit si mi-a spus ca pentru a studia nutritia trebuie sa merg in strainatate. Si am plecat pentru un an in Franta.
Tot de Franta se leaga si cea mai frumoasa poveste din viata dvs.: intalnirea cu celebrul medic chirurg, Constantin Stan, esteticianul vedetelor si iubitul dvs…
O, da! De fapt, inainte sa ne indragostim la Paris, eu am pornit spre clinica lui din Bacau cu gandul sa-mi fac operatie de micsorare de sani, auzind de la colegii mei medici din Spitalul Universitar ca doctorul Stan e cel mai bun. Am ajuns la consultatie, iar el mi-a spus ca in urma unei astfel de interventii raman cicatrici pe sani. Ei bine, dupa facultatea de medicina, eu nu stiam asta! Si am renuntat. Dar ne-am intalnit mai tarziu la Paris, la un seminar despre obezitate, unde el era venit pentru partea de chirurgie estetica. Ne-am intors impreuna acasa ca intr-o luna de miere cu masina pe Coasta de Azur.