„Nu mi-am dorit niciodata sa devin antrenoare. Ca sa fii antrenor trebuie sa ai talent, exact ca un sportiv. Cred ca am stat destul pe stadion, in ploaie. Dar daca cineva are nevoie de ajutorul meu, ajut cu mare drag.
Ai 21 de medalii de aur si 10 de argint. Ele sunt cele mai pretioase bijuterii ale tale?
Cred ca atatea sunt, nu le-am numarat, au numarat altii! (rade) Nu pot spune ca sunt cele mai pretioase, fac parte din trecutul meu. Eu sunt o persoana cu picioarele pe pamant, nu pot trai cu nostalgia anilor trecuti. Eu consider ca am fost un star al atletismului romanesc in strainatate, dar nu cred ca trebuie sa imi expun galeria prin toata casa, sa arat oamenilor care vin la mine ca stau de vorba cu un fost sportiv de performanta.
„Zece este numarul perfect, din punctul meu de vedere. A fost o coincidenta foarte frumoasa, in 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney. In dimineata finalei la 5000 de metri, m-am trezit la ora 10 ca sa fac cele 10 minute de alergare din ziua concursului. Am iesit din cladire, am gasit o moneda de 10 centi, am ajuns la stadion si am primit numarul de concurs 10, culoarul 10, am devenit a zecea campioana olimpica a României la Sydney la atletism. Si pe 10 iunie 2004 am luat carnetul de sofer.
Care sunt cele mai mari extravagante ale tale?
Nu sunt o persoana extravaganta, sunt o persoana calma. Nu stiu cum ma percepe publicul din Romania, dar eu sunt un om calm, calculat, chibzuit.
Desi ai ajuns foarte sus, ai ramas cu picioarele pe pamant. E rar asa ceva…
Stii de ce? Pentru ca am fost crescuta intr-o familie normala de romani, care m-au invatat adevaratele valori.
In tot acest timp, nu incetezi sa te instruiesti. Esti la al doilea masterat si esti aproape de final cu lucrarea de doctorat…
Am terminat masteratul de Antropologie motrica si sunt la final cu doctoratul, la sfarsitul lui iunie ar trebui sa imi prezint lucrarea public. Apoi voi putea fi Doctor in Educatie Fizica si Sport. In plus, fac la Iasi un master in Management si Marketing Sportiv, la care m-am inscris in septembrie.
Studiezi, faci afaceri, esti vicepresedintele Federatiei Romane de Atletism. Reusesti sa inlocuiesti astfel emotia pe care ti-o dadeau victoriile? Emotiile de la examen pot inlocui emotiile de la concurs?
Eu nu sunt emotiva. Ei, cand ma duc in fata unui profesor care stiu ca e de zece ori mai bine pregatit decat mine, simt acea teama de penibil, dar in rest nu sunt emotiva.
Unde iti doresti sa ajungi?
Deocamdata candidez din nou la functia de vicepresedinte al Federatiei de Atletism, care ma onoreaza. Visul meu e putin mai departe, vreau sa fac marketing la Federatie. E un domeniu pe care l-am descoperit, e foarte interesant, dar vreau mai mult.
Mi-ai spus visurile tale profesionale. In viata personala ce visuri ai?
Deocamdata, niciunul. Sunt fericita cu ce am acum, sunt mandra de realizarile mele, nu-mi mai doresc nimic, decat ce vrea Dumnezeu.
Urmărește-ne pe 
