iar orasele lor preferate sunt Miami si Florenta.
Cum vrei sa se gandeasca oamenii la tine, chiar si cei care nu sunt microbisti?
Pai, fiecare se gandeste in alt fel. Pentru unii sunt un model, pentru altii sunt fitos, pentru altii sunt super ok, depinde cine, cat m-a cunoscut. Mi-ar placea sa se gandeasca ca la un om care are si bune si rele, care are multa vointa, care a devenit un familist. Si ca la un roman care vrea sa faca performanta si munceste pentru asta habar n-aveti cat de mult!
Care mai sunt extravagantele tale? Ce iti mai permiti sa faci? Te mai distrezi atat de mult ca inainte?
Ma distrez, dar altfel. Vreti acum sa spun ca nu mai intru intr-un club? Ba da. Ca nu mai pierd nopti? Da, asta nu prea mai fac, pentru ca am invatat regulile performantei. Extravagantele se fac la inceput, cand dai de bani la o varsta mica; dupa ce ai facut si ai dres, ai avut de toate – vezi lucrurile altfel. Poate fi o extravaganta un ceas scump sau o masina pe care mi-am facut-o la comanda. Asta da.
Vei sta cu Consuelo in sala de nasteri? Ai stat prima oara?
N-am stat, nu prea ma descurc la fazele astea si nu vreau ca doctorii sa aiba grija de mine in loc de ea. O sa stau pe sala – asa mi-am planificat. Asta in ideea ca voi putea lipsi de la cantonament. In functie de data cand va hotari Maya sa vina pe lume. E posibil sa fiu in cantonament, poate la Florenta, poate la Nationala Romaniei. Superstitii nu prea am si-n niciun caz legate de copiii. Stiu de la mama ca acesta e un pacat.
Cum vrei sa creasca copiii tai? Ce vrei sa le oferi si in ce valori vrei sa creada?
Normal ca vreau sa le ofer totul si cred ca pot oferi destul. Material nu le va lipsi nimic. Ca educatie, in primul rand se ocupa Consuelo. Eu sunt si plecat – nu foarte mult, dar oricum dintr-o saptamana normala, macar 4 zile nu sunt acasa. Ce-i pot eu invata pe copiii mei e ca nimic din ce am nu am primit fara efort.
Ti-ai schimbat copiii? Le-ai facut baie? Le-ai dat de mancare? Cu alte cuvinte, esti un tata care se implica si la modul acesta in cresterea copiilor?
Ma implic cand sunt acasa. Da, i-am si schimbat, le-am dat si de mancare, ma joc cu ei, joc fotbal cu Adriana sau cu amandoi cand e si Mario la noi in vizita.
Traiesti, s-ar spune, un apogeu in cariera ta, lucru pentru care te felicit… Ce a ajuns sa conteze pentru tine in aceasta meserie: echipa, banii, suporterii?…. Ce te motiveaza pe tine, ca fotbalist, sa dai tot ce e mai bun pe teren?
E cate ceva din toate. Daca m-as retrage si acum, as putea trai foarte bine – dar nu asta e ideea. Sigur ca vrei sa aduni pentru viitor cand simti ca esti foarte sus. Un fotbalist nu e la fel de bun la 32 de ani ca la 28-29. Un scriitor poate sa faca milioane si la 70 de ani. Fotbalul pe teren nu tine o vesnicie. Dar e foarte important pentru mine. Si, ca ziceti de suporteri, nimeni nu cred ca poate sa-ti descrie ce simti cand dai un gol si se ridica un stadion in picioare, nimeni!
Urmărește-ne pe 
