Cand spui „Vietnam te gan-desti, probabil, la un lung si complicat razboi intre americani si cativa asiatici cruzi, apartinand unui partid obscur cu tenta vag comunista. Era pe vremuri astfel si nu a fost deloc simplu pentru niciuna dintre parti. Ei bine, totusi de multa vreme nu mai este valabila aceas-ta reprezentare. Astazi Vietnam este o tara care atrage tot mai multi turisti datorita exotismului unor zone, faptului ca este mai putin celebru si batut decat Thailanda si pentru ca, la fel ca in toata Asia de Sud Est, gasesti Gucci si Vuitton la discretie si la preturi mai convenabile decat in alte locuri.
 |
Intr-o zi de primavara rece in Europa si de 36 de grade la tropice, am aterizat la Saigon. O metropola foarte pestrita, zgomotoasa si calda, in care te simti invadat de multimea incontrolabila de scutere. Realmente incontrolabila… Cu putine exceptii, aceste mici libelule negre si bazaitoare circula peste tot, pe contrasens, pe trotuar, printre masini si chiar prin cateva piete mai accesibile ca spatiu. As spune ca este imaginea emblematica a Saigonului, oras aflat intr-o dezvoltare exploziva, bestie moderna unde coexista intr-un armistitiu aparent o minunata Opera si o gara ramase de pe vremea francezilor cu niste zgarie-nori inruditi cu minunatiile bucurestene (in materie de estetica urbana).
In Saigon nu trebuie sa ratezi piata. E o misunare incantatoare de tipologii umane, chiciuri, mirosuri de santal si lamaie, aromitoare si adormitoare, combinate interesant cu nuante care te fac sa te intrebi cum, ce, cata vreme esti alergic, nu ai reusit sa ramai de tot fara acest simt subtil, mai ales cand treci pe langa tarabele de peste uscat… Mango senzual, papaya saltareata, durian grotesc si cocos lenes, orez de toate formele si culorile, lice castanii si zemoase, ceaiuri in dughene mai dosnice (sa nu scape parfumul) din specii pe care nu le vei prea regasi prin restul lumii, retrase aristocratic (in definitiv, cum sa vinzi gingasele flori care infloresc, realmente, in ceasca ta) alaturi de pestele uscat, si prezentate cumparatorilor virtuali cu aerul ca li se preda o teorie geometrica… toate neamurile de fructe, plante si arome care iti arata ca Dumnezeu are imaginatie vizuala si gustativa…
Ok, si oamenii au partea lor de creativitate: serpi conservati in spirt (pentru potenta), scorpioni in spirt cu ardei iute (pentru aceleasi scopuri – dar, daca sarpele mai are posibilitati de asociere cu sexul, ce legatura o avea scorpionul?), anghile sarate si uscate la soare, linguri, cesti, rogojini si farfurii de bambus mirositor, toate modelele de slapi cunoscuti (import China) si o populatie feminina cu ochii mig-dalati, guresa si vesela care ii probeaza pe toti. Dar Saigon nu e numai asta: dughene de masaj la tot pasul (tot baietii par sa faca mai bine masaj, niste pusti saraci de vreo 15-16 ani care la final nu te lasa sa pleci pana nu le lasi un bacsis satisfa-cator), fete frumoase (din pacate majoritatea bordelurilor asiatice sunt pline de vietnameze) si restaurante in care, daca ai noroc, ti se aduce ce ai comandat (nu prea se descurca ei in engleza), man-care buna si ieftina, peste mult si, inevitabil, orez.
Urmărește-ne pe 
