Orient Express, trenul în care viața bate filmul

UN VIS DEVENIT REALITATE

În 1865, după o vizită făcută în Ameri­ca, Georges Nagelmackers, fiul unui proeminent bancher belgian, inspirat de inovaţiile din domeniul căilor ferate văzute în America, s-a decis să constru­iască un tren care să traverseze conti­nentul, într-o rută ce măsura mai bine de 2.400 de kilometri. Tânărul fusese fascinat de ceea ce văzuse, mai ales de luxoasele vagoane de dormit. După mai multe încercări eşuate, 18 ani mai târ­ziu, Orient Express pleca în prima sa călătorie, de la Paris la Istanbul. Trenul era plin de personalităţi ale vremii şi zia­rişti, care urmau să povestească lumii întregi despre cel mai luxos tren al tutu­ror timpurilor. Şi, într-adevăr, aşa era. Călătoria a durat aproape 80 de ore, dar pasagerii au fost extrem de încântaţi de tot ceea ce-i înconjura: lambriuri din lemn de nuc şi mahon, tapiţerie cu foiţă de aur şi mătase, fotolii din piele, aşter­nuturi din mătase, cupe de cristal şi ta­câmuri din argint. În timp, au apărut mai multe variante ale Orient Express, dar în momentul de faţă pe traseul Pa­ris-Istanbul, cu oprire în România, cir­culă Venice-Simplon Orient Express.

REGELE TRENURILOR…

… Sau trenul regilor, pentru că nenumă­rate personalităţi cu sânge albastru s-au aflat la bordul său de-a lungul timpului. Istoria a documentat mii de întâmplări, unele dramatice, altele hilare, la carecelebrul Orient Express a fost martor.Regele Ferdinand I al Bulgariei, de exemplu, s-a baricadat în baie în tim-pul călătoriei, de teama unor asasini care, de fapt, nu existau. Tot el a insistat să conducă trenul la vitezămaximă când tranzita Bulgaria. Țarul Nicolae al II-lea a avut „doar pretenția să i se personalizeze cuşetele, în timp ce, în drum spre Istanbul, Leopold al II-lea, Regele Belgiei, a plănuit să se in­filtreze în haremul unui turc bogat. Pe data de 11 noiembrie 1918, un grup de ofiţeri germani semna armistiţiul învagonul Forţelor Aliate. 22 de ani mai târziu, exact în acelaşi loc şi în acelaşi vagon, care a fost adus din muzeul în care era găzduit, Hitler şi-a luat revanşa, semnând actul de capitulare a Franţei.

Nu în ultimul rând, la prima călătorie în România a Orient Express, Regele Ca­rol i-a invitat pe toţi pasagerii la Castelul Peleş, pentru a-i vizita reşedinţa.

ÎNTRE REALITATE ŞI FICŢIUNE

Regi şi escroci, milionari şi refugiaţi, pri­madone şi curtezane, afacerişti şi spioni, contrabandişti şi magnaţi – poveştile lor au fost sursă de inspiraţie pentru nenu­măraţi scriitori şi s-au oglindit apoi pe pelicula cinematografică. Printre pasa­gerii celebri ai trenului s-au numărat Tolstoi, Troţki, Diaghilev, Marlene Di­etrich şi Mata Hari, dar şi nenumărate personaje ficţionale. Orient Express, denumit, nu întâmplător, „Spy Ex-press, a fost sursă de inspiraţie pentru Agatha Christie, Ernest Hemingway sau Joseph Kessel. Deși „Crima din Orient Express a fost scrisă de Agatha Christie în 1934, prima crimă cunoscu­tă s-a petrecut un an mai târziu, iar vic­tima a fost o româncă, Maria Fărcăşa­nu, soţia ataşatului militar la Paris, care a fost jefuită şi aruncată pe geam din Orient Express. Când a făcut filmul, în 1974, regizorul Sidney Lumet i-a adus la bord pe Lauren Bacall, Ingrid Berg­man, Sean Connery şi Anthony Perkins. 11 ani mai târziu, James Bond lua Ori­ent Express-ul în „From Russia, with love. De altfel, în 2017, va fi lansată o nouă ecranizare a celebrului roman „Crima din Orient Express, de data aceasta pasageri ai celebrului tren fiind Johnny Depp, Michelle Pfeiffer, Penélo­pe Cruz, Judi Dench şi Kenneth Bra-nagh, o dovadă în plus că misterele din Orient Express continuă să fascineze.

ÎNAPOI ÎN TIMP

În călătoria propusă acum de Orient Express nu au loc drame, crime pasio­nale, atentate sau răfuieli între spioni, ca în romanele Agathei Christie, dar ea este în egală măsură incitantă şi intere­santă. Nu în ultimul rând, pasagerii se bucură de un lux incredibil şi de un ade­vărat regal gastronomic, stropit din abundenţă cu băuturi fine. Trenul folo­seşte vagoane originale, vintage, care au fost recondiţionate. Odată urcat, te în­torci în timp şi te laşi vrăjit de luxul şi eleganţa de altădată, dar şi de fineţea şi grija pentru detalii. Călătoria pe clasica rută Paris-Istanbul are loc o dată pe an, durează cinci zile, iar popasurile se fac la Budapesta, Sinaia, Bucureşti, Varna şi Istanbul. Ajunşi în România, turiştii se opresc mai întâi la Sinaia, unde vizitea­ză Castelul Peleş, după care trenul se îndreaptă spre Bucureşti, unde pasagerii vor face un tur al oraşului, în drum spre hotel. Pentru o astfel de excursie, ama­torii plătesc între 7.000 şi 15.000 de euro, dar cei care au avut şansa de a că­lători cu Orient Express-ul spun că această experienţă merită cu prisosinţă fiecare bănuţ.

Vezi şi trasee cu mocănița în România!

OANA ENACHE, Foto NORTHFOTO, HEPTA

Urmărește-ne pe Google News