Cum recunoști roșiile coapte forțat, cu hormoni și erbicide. Sunt extrem de periculoase pentru sănătate și pot determina apariția diabetului sau cancerului!

 Dumba Gabriela
.

În disperarea de a fi primii pe tarabe cu roșii de grădină, mulți legumicultori din România găsesc soluţii pentru coacerea lor forțată. Folosesc, astfel, chimicale, care nu doar distrug valorile nutriționale ale roșiei, dar o transformă într-un inamic periculos pentru sănătate și poate chiar determina apariția cancerului.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!

Goana după bani îi transformă pe unii dintre fermieri în monștri, care își îmbolnăvesc cu bună știință consumatorii.

Legumicultorii din Buzău spun că perioada naturală de coacere a tomatelor este iunie şi susţin că au motive întemeiate să creadă că la noi, pentru a avea roşii timpurii, se folosesc substanţe controversate, precum hormonul de creştere Ethrel sau erbicidul 2,4D, interzise prin lege, potrivit adevarul.ro

Prin metode artificiale s-a ajuns ca înroşirea tomatei să se obţină în numai câteva ore. Efectele pot fi însă foarte riscante pentru consumatori, spun specialiştii. 

„Tomata pierde calităţile nutriţionale iar, în timp, toate aceste substanţe de forţare se acumulează în organismul uman, care n-are capacitatea să le descifreze pentru că nu le are în codexul său interior, le depozitează şi astfel apare riscul dezvoltării unor boli precum diabetul sau cancerul”, spune Camelia Bratu, cercetător la Staţiunea legumicolă Buzău. 

tomato-4474174_1280tomato-4474174_1280

Cum recunoaştem roşiile coapte forțat

Nu sunt puţini clienţii care au cumpărat din supermarket şi din pieţe roşii fără gust şi care, odată tăiate, au un aspect ciudat. Specialiştii în horticultură spun că, cel mai probabil, tulpinile acestor tomate au fost stropite cu erbicide sau hormoni de creştere. 

Când tăiem roşia, vedem că avem un cep lemnos şi observăm pe calotă un ţesut care nu este roşu uniform. Sunt dovezi că tomatele au fost maturate forţat. Deci, în cazul lor, fie s-a `cârmit` planta, fie s-a intervenit cu stimulenţi de maturare”, explică Costel Vânătoru, cercetător la Staţiunea Legumicolă Buzău, citat de antena3.ro.

O bună modalitate de a evita roşiile tratate cu hormoni de creştere este alegerea de pe tarabă a celor care încă mai au ciorchine sau coroniţă verde.

Valeria Tudor, consilier tehnic în cadrul companiei Seminis, vorbește despre semnele care indică o roșie coaptă prea devreme și nenatural.

'O să vedeţi pe pulpă un cerc alb, dovada că nu au ajuns la maturitate. Roşiile care moţ şi care sunt acum comercializate pe piaţa românească sunt obţinute prin polenizarea cu 2,4D (un compus fenoxiclorinat, o auxină sintetică, din clasa regulatorilor de creştere a plantelor – n.r.). Acel moţ nu e caracteristică dată de hibrid, ci de acel produs care se utilizează', explică Valeria Tudor pentru Digi24.ro.

Mai mult, dacă la interiorul roșiei, lichidul este vâscos, iar alveolele în care se află semințele sunt dispuse neuniform sunt semne ale tratamentului chimic excesiv ce poate cauza vărsături și indigestie.

O altă substanță care cosmetizează legumele este și L-metionina, care schimbă pur și simplu culoarea roșiei. O face de un roșu aprins, astfel că pare coaptă, cu toate că în interior rămâne verde.

Prin folosirea hormonilor, pe de altă parte, tomatele au niște dungi maronii la suprafață, iar în interior nu mai au semințe, ci niște puncte gelatinoase.

Nu trebuie uitată nici metoda, extrem de răspândită, a ionizarii alimentelor care, astfel tratate, pot să stea mai mult timp în rafturile magazinelor. Tratamentul cu raze Gama sau X e practicat de 80 de ani în lumea întreagă, în acest fel fiind distruse microorganismele care se dezvoltă în interiorul acestora.

Daca vrei sa ai camara plina, invata sa faci bulion de rosii si suc de rosii!

 

Google News Urmărește-ne pe Google News

Biografiile Vedetelor
Fii la curent cu tot ce se întâmplă cu vedetele tale favorite

Află totul despre vedetele din România, dar și despre celebritățile internaționale: biografii, carieră, filmografie, discografie si viață personală.

Revista VIVA!
Revista VIVA!
Abonează-mă la newsletter Abonează-mă
Buton