Care este primul fel de mâncare care îți vine în minte când te gâdețști la Belgia? Pentru mulți oameni, sunt vafele belgiene. Pentru iubitorii de fructe de mare, probabil că vor fi moules frites. S-ar putea să îți zboare gândul la bere belgiană sau la faimoșii cartofi prăjiți pe care îi găsești peste tot. Toate acestea sunt răspunsuri perfect acceptabile, dar bucătăria belgiană este mult mai mult decât felurile de mâncare și băuturile care au devenit populare la nivel global.
Bucătăria belgiană
Există o vorbă care spune că „mâncarea belgiană este servită în cantitatea bucătăriei germane, dar cu calitatea mâncării franceze”. Bucătăria belgiană variază foarte mult de la o regiune la alta și își trage influențele din bucătăriile țărilor vecine, Franța, Germania și Olanda.
Influențele străine și diferențele regionale care caracterizează bucătăria belgiană sunt în concordanță cu faptul că Belgia este împărțită în trei regiuni principale – Flandra (care se învecinează cu Olanda), Bruxelles (capitala) și Valonia (care se învecinează cu Franța).
Mâncarea flamandă este puternic influențată de bucătăria olandeză, în timp ce regiunea valonă se mândrește cu o bucătărie regională mai apropiată de stilul de gătit francez.
Ingredientele regionale și de sezon, precum cartofii, andivele belgiene, varza de Bruxelles și creveții, sunt apreciate în bucătăria tradițională belgiană. Carnea de porc este cea mai consumată, urmată de cea de pasăre și de cea de vită. Midiile, componenta principală în moules frites, sunt cea mai populară alegere pentru fructe de mare.
Citeşte şi: Alimentele care scad pofta de mâncare
Dacă midiile și cartofii prăjiți sună atrăgător, atunci Belgia este o destinație culinară pe care trebuie să o bifezi. Ca și vafele și cartofii prăjiți, este mâncarea națională a țării.
În afară de faptul că sunt serviți ca garnitură la midii sau friptură, frites (cartofi prăjiți belgieni) sunt cea mai populară gustare din Belgia și ceva ce poți savura cam oriunde în țară.
Mâncăruri pe care să le încerci în Belgia
Vafe belgiene
Așa cum a fost descrisă, vafa belgiană este, fără îndoială, cel mai ușor de recunoscut fel de mâncare belgian în afara țării.
Aceasta se referă la prăjituri făcute din aluat, gătite între două plăci special concepute, numite aparat de făcut vafe. Fierul de vafe conferă prăjiturii forma, dimensiunea și textura caracteristică a suprafeței – de obicei, un model în carouri pe partea superioară și inferioară a vafei.
În timp ce în alte părți ale lumii vafele sunt considerate în principal ca fiind mâncare pentru micul dejun, în Belgia, acestea sunt consumate în mod obișnuit ca mâncare de stradă, fie simple, fie acoperite cu diferite ingrediente, cum ar fi frișcă, ciocolată, zahăr pudră și fructe.
Citește și:Ce alimente sunt interzise în cuptorul cu microunde.Aparatul riscă să explodeze
Există zeci de variante regionale de vafe în Belgia, dar cele două cele mai comune sunt vafele de Liège și vafele de Bruxelles.
Vafe de Liège
Vafele de Liège sunt cel mai comun tip de vafe din Belgia. Este un tip de vafă mai dens și mai bogat, făcut cu un aluat gros, asemănător cu cel de briose, și bucăți de zahăr perlat care se caramelizează pe suprafața vafei atunci când este gătită.
Originară din marea regiune Valonia din estul Belgiei, se prepară de obicei în versiuni simple, cu scorțișoară sau vanilie.
Vafe de Bruxelles
Vafele de Bruxelles sunt vafele belgiene cu care majoritatea oamenilor sunt familiarizați. Este un tip de vafă mai ușoară și mai crocantă, făcută cu un aluat mai subțire și mai subțire. Sunt făcute într-o formă dreptunghiulară caracteristică, cu buzunare mai mari și mai adânci.
În Belgia, vafele de Bruxelles sunt de obicei pudrate cu zahăr, dar pot fi acoperite și cu frișcă, fructe și cremă de ciocolată.
Frites (cartofi prăjiți belgieni)
Cartofii prăjiți sunt o gustare sau o garnitură adorată la nivel mondial și trebuie să mulțumim Franței pentru asta. Sau ar trebui să mulțumim Belgiei? Deși sunt cunoscuți sub numele de cartofi prăjiți în cea mai mare parte a lumii, există o dezbatere continuă între Franța și Belgia cu privire la adevărata origine a acestor cartofi delicioși prăjiți.
Cartofii prăjiți au fost menționați pentru prima dată într-o carte pariziană în 1775. Cu toate acestea, belgienii susțin că acest fel de mâncare a fost inventat în Belgia cu aproape un secol mai devreme, în orașul Namur, iubitor de pește. Râul Meuse a înghețat în iarna anului 1680, obligându-i pe localnici să gătească cartofi în locul peștilor mici cu care erau obișnuiți.
Dar dacă frites sunt într-adevăr de origine belgiană, atunci de ce se americanii îi numesc french fries? O teorie sugerează că termenul „francez” ar putea descrie metoda de preparare a felului de mâncare, nu originea sa.
Citește și: Ce alimente te ajută să scapi de celulită
„Frenching” se referă la o metodă asemănătoare julienne de tăiere a ingredientelor pentru a expune toate părțile pentru o gătire uniformă.
Indiferent de originea lor, cartofii belgieni crocanți (frites în franceză, frieten în flamandă) sunt delicioși și sunt ceva ce nu ai cum să nu mănânci în Belgia.
Tăiați cu o grosime de cel mult 1 cm, aceștia sunt prăjiți de două ori într-un amestec de grăsime și sunt întotdeauna serviți cu un fel de sos cum ar fi maioneză, ketchup cu curry, sos andalouse sau sos samurai.
Stoemp (piure de cartofi belgian)
Stoemp se referă la versiunea belgiană a piureului de cartofi. Este făcut din piure și amestecat cu alte ingrediente precum bacon, smântână, ceapă, praz, varză, ierburi și condimente.
Adesea servit ca garnitură, stoemp se prepară de obicei cu cartofi, deși poate fi preparat și cu alte tipuri de legume rădăcinoase.
Frikandel
Frikandel este un tip de cârnat prăjit fără piele. Popular ca gustare în Belgia și Olanda, poate fi savurat ca atare, într-o chiflă sau tăiat pe mijloc și umplut cu diferite sosuri și ingrediente, cum ar fi ceapă tocată, maioneză, sos de chili și ketchup cu curry.
Boudin
Boudin se referă la un alt tip de cârnați belgieni care este popular și în Franța. De obicei este făcut din carne de porc, deși poate fi făcut și cu carne de pui sau de vițel.
Boudin în Belgia se face în două soiuri principale – boudin noir (negru) și boudin blanc (alb). Primul își obține culoarea roșie intensă spre aproape negru din adaosul de sânge.
În comparație, boudin blanc este mult mai deschis și mai palid în culoare. Acesta nu conține sânge și este adesea preparat cu lapte și ierburi proaspete.
Moules Frites
Moules frites (sau moules et frites) este un fel de mâncare tradițională belgiană preparată cu midii și cartofi prăjiți. La fel ca și vafele, este unul dintre cele mai populare feluri de mâncare din Belgia și este considerat pe scară largă ca fiind un fel de mâncare național.
Citește și: Patru diete de slăbit, recomandate femeilor peste 50 ani
Midiile din moules frites pot fi gătite în diferite moduri, dar cel mai comun preparat este moules marinière, în care midiile sunt gătite în vin alb, unt, șalote și pătrunjel. Alte preparate comune includ moules à la bière (bere în loc de vin alb) și moules parquées (midii crude servite cu un sos făcut din suc de lămâie și muștar).
Indiferent de modul în care sunt gătite midiile, cartofii prăjiți sunt de obicei serviți separat pentru a nu se înmuia. Acest fel de mâncare este atât de popular în Belgia încât se estimează că în fiecare an se folosesc 25-30 de tone de midii pentru a pregăti moules et frites.
Waterzooi
Waterzooi este un tip de tocană belgiană care își are originea în Flandra, mai exact în orașul Ghent. Se prepară cu bucăți de pește sau de pui servite într-o supă de legume îngroșată cu gălbenuș de ou și smântână.
Inițial, waterzooi se făcea cu pește, dar din cauza poluării râurilor din jurul orașului Ghent, acum se prepară mai des cu pui. În funcție de bucătar, poate fi îmbogățit cu o varietate de legume și ierburi diferite, precum ceapă, morcovi, cartofi, pătrunjel și cimbru.
Friptură cu cartofi prăjiți
Dacă midiile cu cartofi prăjiți nu îți plac, atunci poate că friptura este mai potrivită pentru tine.
Friptura de vită, de obicei antricot, este însoțită de cartofi prăjiți belgieni. Este la fel de populară în Belgia și în Franța, unde se prepară de obicei cu bucăți de carne de vită de calitate superioară, cum ar fi rib eye. Friptura poate fi servită cu sos sau fără.
Boulet a la Liegeois
Dacă îți plac chiftelele, atunci o să îți placă boulet a la liegeois. Originar din Liège, se referă la un fel de mâncare preparat cu chiftele îmbibate într-un sos bogat, dulce-acrișor.
Citește și: Ce alimente să consumi seara dacă vrei să nu te îngrași
Chifteluțele belgiene sunt făcute de obicei din carne de porc și vită (sau carne de porc și vițel) amestecate cu pesmet, ceapă și pătrunjel. Sunt gătite într-o tigaie până devin aurii și apoi sunt acoperite cu un sos dulce-acrișor făcut din oțet, ceapă, zahăr brun și sirop de Liège. Sirop de Liège se referă la un tip de dulceață belgiană sau la o pastă tartinabilă făcută din mere și pere.
În funcție de locul în care te afli în Belgia, chiftelele pot fi servite cu un alt tip de sos. Boulet a la liegeois este popular în regiunile francofone, dar în Flandra, chiftelele sunt de obicei înăbușite în sos de roșii sau prăjite în unt cu sos de cireșe belgiene.
Carbonnade a la Flamande
După cum îi spune și numele, carbonnade a la flamande se referă la un tip de tocană flamandă făcută cu carne de vită, multă ceapă și bere belgiană. Se prepară de obicei cu carne de vită, deși poate fi făcută și cu carne de porc. Alte ingrediente includ muștar (sau oțet), cimbru, frunze de dafin, boabe de ienupăr, zahăr brun și unt.
La fel ca multe mâncăruri belgiene, carbonnade a la flamande se servește de obicei cu cartofi prăjiți belgieni. De asemenea, poate fi asociată cu stoemp sau cartofi fierți.
Ciocolată belgiană
Ca și berea belgiană, Belgia este renumită pentru ciocolata sa. Producția de ciocolată a fost o industrie majoră în Belgia încă din secolul al XIX-lea și reprezintă o mare parte din cultura și identitatea sa, ca să nu mai vorbim de economia sa.
Ca și Elveția, Belgia este unul dintre cei mai mari și mai importanți producători de ciocolată din Europa. Aceștia importă cacao din Africa, America Centrală și America de Sud pentru a produce aproximativ 172.000 de tone de ciocolată în fiecare an.
În Belgia există peste 2.000 de ciocolatieri care produc o mare varietate de ciocolată belgiană, două dintre cele mai recunoscute fiind pralinele și trufele. Pralinele se referă la orice tip de ciocolată belgiană umplută.
Trufele sunt bulgări sau bile de ciocolată umplute cu ganache, adesea acoperite cu o pudră de cacao de înaltă calitate. Își primesc numele de la asemănarea lor cu ciuperca numită trufă.
Cuberdon
Dacă ciocolata belgiană nu este suficientă pentru a-ți satisface pofta de dulce, atunci poate că ai vrea să încerci și cuberdon.
Originar din Ghent, este un dulce belgian în formă de con, făcut dintr-o crustă de bomboană gumată ca un jeleu și cu o umplutură moale, cu aromă de zmeură. În mod tradițional, sunt colorate în mov, dar se fac și în alte culori.
În franceză, sunt numite și chapeau-de-curé, ceea ce înseamnă „pălărie de preot”.
Rijstevlaai
Rijstevlaai este un tip de plăcintă belgiană cu o singură crustă, preparată cu umplutură de orez cu lapte. Este originară din orașul Verviers din Liège și este deosebit de populară în estul Belgiei, în sud-estul Țărilor de Jos și în regiunea germană din jurul orașului Aachen.
Berile belgiene
Belgienii beau în medie aproximativ 68 de litri de bere pe an. Presupunând că o sticlă medie conține aproximativ 330 ml, acest lucru se traduce prin aproximativ patru sticle de bere pe săptămână pentru fiecare belgian.
Citește și: Pepenele roșu, beneficii și contraindicații.Cine nu are voie să-l consume
Există aproximativ 1.500 de mărci de bere în Belgia, cu peste 700 de profiluri de arome diferite.
Indiferent ce decizi să mănânci în Belgia, asigură-te că încerci măcar o dată bere belgiană. Nicăieri în lume nu vei găsi atâtea feluri de bere.
Sursa foto: Shutterstock.com
Urmărește-ne pe 
