Pierderea gustului și a mirosului este, în actualul context, un motiv serios de îngrijorare, pentru că primul gând este acela al infecției cu COVID-19. Cu toate acestea, afectarea gustului și a mirosului reprezintă simptome comune pentru multe alte boli. Uneori se manifestă separat, dar de cele mai multe ori aceste sensibilități sunt pierdute sau diminuate concomitent. Cauzele variază de la o banală răceală la boli grave care afectează sistemul nervos central.
Absența sau modificarea senzațiilor gustative sunt mai frecvente decât afectarea celor olfactive. Majoritatea oamenilor experimentează doar tulburări temporare ale gustului și este relativ rar să-ți pierzi complet simțul gustului.
Care sunt cauzele afectării gustului?
Multe dintre cauze implică afecțiuni ale sistemul respirator. Există o mare varietate de cauze ale gustului afectat:
- De cele mai multe ori, gustul este diminuat ca urmare a întreruperii sensibilității olfactive, așa cum se întâmplă frecvent în cazul gripelor, răcelilor comune.
- O altă cauză care poate duce la pierderea sau alterarea gustului este infecția cu ciuperci, cea mai frecventă fiind Candida albicans care produce candidoza bucala. Cei care au această problemă pot simți senzație de arsură la nivelul limbii sau/și furnicături. Afecțiunea apare la adulți, dar e prezentă și la bebeluși și copii.
- Infecțiile sinusale, ale gâtului (provocate de streptococ), faringita, dar și infecții ale glandelor salivare sunt alte cauze care pot duce la afectarea gustului și reprezintă un simptom al acestor suferințe.
- Fumatul și infecțiile dentare, inflamația gingiilor, cum ar fi gingivita sau boala parodontală pot altera calitatea gustului.
- Pe de altă parte, unele medicamente pot genera un gust metalic sau neplăcut. Cele mai multe astfel de simptome apar la cei care se tratează cu litiu, medicamente pentru tiroidă și cancer. Alterarea gustului apare și la persoanele care fac radioterapie.
- Persoanele care suferă de sindromul Sjogren, o boală autoimună care provoacă uscăciunea gurii și a ochilor, precum și leziuni ale urechii, pot experimenta perioade în care sensibilitatea gustativă este alterată.
- Intervențiile chirurgicale în zona buco-maxilo-facială, la nivelul urechii, procedura de extracție dentară sau a amigdalelor pot leza gustul pentru o perioadă de timp.
- Persoanele diagnosticate cu anumite tulburări neuronale, inclusiv scleroză multiplă și paralizie cerebrală, pot prezenta gust afectat.
- Degradarea simțului gustativ este un simptom și pentru unele deficiențe nutriționale, semnalizând mai ales carența de vitamina B12 și zinc.
- Degradarea gustului este un fenomen normal al îmbătrânirii, statistica arătând că peste 75 la sută dintre persoanele de peste 80 de ani au o sensibilitate gustativă alterată.
Rezolvarea afecțiunilor virale, a infecțiilor bacteriene și a deficitului de nutrienți determină revenirea gustului la parametri normali. În cazul afecțiunilor sistemului nervos, sensibilitatea gustativă poate fi pierdută parțial sau complet pentru totdeauna.
Care sunt cauzele afectării mirosului?
Simțurile gustului și mirosului sunt strâns legate. Aromele din alimente pot fi degustate datorită combinației dintre capacitatea de a le mirosi și gusta. În unele cazuri, simțul gustativ este prezent, dar percepția acestuia este alterată pentru că simțul mirosului este afectat.
Există o sumă de cauze care pot duce la alterarea simțului olfactiv, iar printre cele mai importante se numără:
- Congestia nazală pe fondul răcelilor și al gripelor comune, inclusiv sinuzita acută, dar și reacțiile alergice (rinită alergică) și congestia cronică care nu are legătură cu alergiile.
- Fumatul este una dintre cauzele care determină alterarea simțului olfactiv, degradarea senzorială fiind prezentă, într-o măsură mai mare sau mai mică, la toți fumătorii.
- Unele afecțiuni de natură mecanică, cum este deviația de sept și polipii nazali care blochează fluxul de aer.
- Unele probleme și boli neuronale, accidentele vasculare cerebrale în zona creierului care detectează mirosul, anevrismul și tumorile cerebrale pot provoca deteriorarea simțului olfactiv sau pierderea acestuia.
- Îmbătrânirea fiziologică scade acuitatea olfactivă, iar unul dintre primele simptome ale bolii Alzheimer este tocmai pierderea mirosului.
- Diabetul netratat și necompensat poate duce la afectare olfactivă.
- Expunerea la substanțe chimice, insecticide sau solvenți poate face ca simțul mirosului să dispară sau să se diminueze.
- Terapia cu radiații și unele medicamente pot afecta mirosul. Cel mai frecvent, responsabile pentru acest fapt sunt cele pentru hipertensiune arterială, antibioticele și antihistaminicele, precum și deficitul grav de zinc.
- În ceea ce privește mecanismul prin care infecția COVID-19 determina anosmie (absența simțului olfactiv), acesta nu este complet elucidat, indiciile par să se îndrepte către afectarea celulelor vaselor care hrănesc țesuturile nervoase olfactive. Partea bună este că în cea mai mare parte a cazurilor, s-a constatat ca anosmia determinată de infecția cu virusul SARS CoV-2 este reversibilă.
La fel ca în cazul simțului gustativ, în cele mai multe situații, rezolvarea cauzei poate ajuta la revenirea senzației olfactive.
Pierderea gustului și mirosului nu constituie o problemă în sine, dar va altera serios calitatea vieții. Gustul și aroma mâncării, mirosurile din jur, care uneori contribuie la percepția generală asupra realității sunt detalii pierdute definitiv sau temporar, ceea ce poate duce la tulburări ale dispoziției, depresie și anxietate, dar și lipsă de interes față de situațiile sociale.
Sursa foto: unsplash.com/
(P) Material publicitar realizat în colaborare cu rețeaua Regina Maria