Întâmpinăm prima zi a noului anotimp cu echinocțiul de primăvară, dar ce este acesta, mai exact? Și de ce se schimbă prima zi de primăvară? Toate aceste lucruri le vom discuta în rândurile de mai jos.
Ce înseamnă echinocțiu”?
Cuvântul echinocțiu provine din cuvintele latine pentru „noapte egală” -aequus (egal) și nox (noapte). La echinocțiu, durata zilei și a nopții este aproape egală în toate părțile lumii.
Ce este echinocțiul de primăvară?
În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară în emisfera nordică (numit și echinocțiul de martie sau echinocțiul vernal pe tot globul) are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc mergând de la sud la nord.
Se numește ecuatorul „ceresc” deoarece este o linie imaginară pe cer deasupra ecuatorului Pământului. Imaginează-ți că te afli pe ecuator; Soarele ar trece direct pe deasupra capului tău în drumul său spre nord.
Despre echinocțiul de primăvară
După echinocțiul de primăvară, emisfera nordică începe să fie înclinată mai mult spre Soare, ceea ce duce la creșterea numărului de ore de lumină, cu răsărituri mai timpurii și apusuri mai târzii.
În emisfera sudică, se întâmplă invers: echinocțiul din martie marchează începutul toamnei, deoarece emisfera sudică începe să fie înclinată în sens opus față de Soare.
Deși în majoritatea locațiilor (Polul Nord și Ecuatorul fiind excepții) cantitatea de lumină naturală a crescut în fiecare zi după solstițiul de iarnă, după echinocțiul de primăvară, în multe locuri se va înregistra mai multă lumină naturală decât întuneric în fiecare zi de 24 de ore.
Cantitatea de lumină naturală din fiecare zi va continua să crească până la solstițiul de vară din iunie, în timpul căruia are loc cea mai lungă perioadă de lumină naturală.
Singurele momente când Soarele răsare spre est și apune spre best pentru toată lumea
Echinocțiile sunt singurele două momente din an în care Soarele răsare spre est și apune spre vest pentru noi toți de pe Pământ.
În timp ce Soarele trece pe deasupra capului, înclinarea Pământului este zero în raport cu Soarele, ceea ce înseamnă că axa Pământului nu se îndreaptă nici spre Soare, nici în direcția opusă acestuia. (Reține, totuși, că Pământul nu orbitează niciodată în poziție verticală, ci este întotdeauna înclinat pe axa sa cu aproximativ 23,5 grade).
Când este echinocțiul de primăvară în 2023
Din punct de vedere astronomic, prima zi de primăvară este marcată de echinocțiul de primăvară, care cade în fiecare an pe 19, 20 sau 21 martie.
Echinocțiul are loc în același moment în întreaga lume, deși orele ceasurilor noastre reflectă un fus orar diferit. Și, așa cum am menționat mai sus, această dată semnalează începutul primăverii doar în emisfera nordică; anunță sosirea toamnei în emisfera sudică.
În România, echinocțiul de primăvară în 2023 este pe 20 martie, la ora 11:24 PM.
Din punct de vedere meteorologic, prima zi oficială a primăverii este 1 martie (iar ultima este 31 mai).
Oamenii de știință din domeniul meteorologiei împart anul în trimestre pentru a putea compara mai ușor statisticile sezoniere și lunare de la un an la altul.
Cum ne afectează sănătatea trecerea de la ora de vară la ora de iarnă
Anotimpurile meteorologice se bazează mai degrabă pe ciclurile anuale de temperatură decât pe poziția Pământului în raport cu Soarele și urmează mai îndeaproape calendarul gregorian.
Utilizarea datelor echinocțiilor și solstițiilor astronomice pentru sezoane ar prezenta o problemă statistică, deoarece aceste date pot varia ușor în fiecare an.
Când este prima zi de primăvară în 2023?
Prima zi de primăvară este luni, 20 martie 2023, la ora 11:24 p.m.
Indiferent de vremea de afară, echinocțiul de primăvară marchează începutul oficial al sezonului de primăvară.
Despre echinocțiul vernal
Vernal se traduce prin „nou” și „proaspăt”, iar echinocțiul derivă din latinescul aequus (egal) și nox (noapte).
În esență, orele noastre de lumină naturală – perioada de timp din fiecare zi între răsăritul și apusul soarelui – au crescut ușor mai mult în fiecare zi de la solstițiul de iarnă din decembrie, care este cea mai scurtă zi din an (cel puțin din punct de vedere al luminii).
Echinocțiul de primăvară 2022. Când are loc și ce înseamnă
Chiar dacă știm că, după 21 decembrie, zilele încep să devină din ce în ce mai lungi, în cele trei luni care preced primăvara vedem mai mult întuneric decât lumină pe parcursul unei zile. Echinocțiul de primăvară marchează punctul de cotitură în care lumina zilei începe să câștige în fața întunericului.
În acest moment, razele directe ale Soarelui strălucesc pe ecuator producând efectul de zi și noapte egale (cu câteva minute în plus sau în minus, vezi mai jos).
După echinocțiul de primăvară, razele directe ale Soarelui migrează spre nordul Ecuatorului (cu orele de zi din ce în ce mai lungi) până când ajung în cele din urmă la Tropicul Racului (latitudine de 23,5 grade nord).
Migrația razelor directe ale Soarelui
Migrația razelor directe ale Soarelui se oprește în acea zi; nu vor mai ajunge mai departe spre nord. Noi numim acest moment solstițiul de vară (solstițiul este o suspendare a migrației razelor directe ale Soarelui). Este cea mai lungă zi din an în ceea ce privește numărul de ore de lumină naturală.
Cum să pui stop conflictelor în funcție de zodie
După solstițiul de vară, razele directe continuă să se îndrepte spre sud, iar zilele încep să se scurteze. Va mai dura încă trei luni, până la echinocțiul de toamnă, pentru ca perioadele de lumină naturală și de întuneric să ajungă din nou la echilibru.
În cele din urmă, razele ajung la Tropicul Capricornului (latitudine de 23,5 grade sud) în ziua solstițiului de iarnă și întregul ciclu începe din nou!
Durata zilei față de cea a nopții
O întrebare care gravitează în jurul echinocțiului de primăvară se referă la durata zilei față de cea a nopții. Am fost învățați că, în primele zile de primăvară și toamnă, ziua și noaptea sunt egale cu exact 12 ore în întreaga lume.
Totuși, vei constata că nu este așa. În zilele echinocțiului de primăvară și de toamnă, durata zilei este de fapt mai mare decât cea a întunericului cu câteva minute.
Motivul pentru care se întâmplă acest lucru poate fi atribuit atmosferei noastre. Dacă Pământul ar fi o planetă care nu ar avea atmosferă, atunci da, în zilele de echinocțiu, durata zilei și a nopții ar fi exact egală.
Cu toate acestea, atmosfera noastră acționează ca o lentilă și își refractă (îndoaie) lumina deasupra marginii orizontului. Altfel spus, atunci când privești Soarele, fie că răsare deasupra orizontului la răsărit, fie că coboară sub orizont la apus, privești o iluzie – Soarele nu este cu adevărat acolo, ci deja sub orizont.
Citește și: Zodiile care fug de iubire! Cine sunt nativii care se îndrăgostesc foarte greu
Drept urmare, ajungem să vedem Soarele cu câteva minute înainte ca discul său să răsară efectiv și cu câteva minute după ce a apus efectiv. Astfel, datorită refracției atmosferice, durata luminii zilei într-o anumită zi este mărită cu aproximativ șase sau șapte minute.
De ce se schimbă prima zi de primăvară?
Există câteva motive pentru care datele sezoniere pot varia de la un an la altul.
Un an nu este un număr par de zile și nici anotimpurile nu sunt egale.
Orbita eliptică a Pământului își schimbă orientarea (înclinație), ceea ce face ca axa sa să se îndrepte în mod constant într-o direcție diferită, numită precesie.
Deoarece anotimpurile sunt definite ca începând la intervale stricte de 90 de grade, aceste schimbări de poziție afectează timpul în care Pământul ajunge în fiecare locație de 90 de grade pe orbita sa în jurul Soarelui.
În al doilea rând, atracția gravitațională exercitată de celelalte planete afectează, de asemenea, poziția Pământului pe orbita sa.
Primăvara este din ce în ce mai scurtă?
Lungimile sezoniere actuale pentru emisfera nordică sunt (aproximativ):
- Vara – 93,641 zile
- Toamna – 89,834 zile
- Iarnă – 88,994 zile
- Primăvara – 92,771 zile
Sezoanele calde, primăvara și vara, combinate, sunt cu 7,584 zile mai lungi decât sezoanele mai reci, toamna și iarna (o veste bună pentru admiratorii vremii calde).
Citește și: Echinocțiu de toamnă 2021. Cele mai afectate zodii
Cu toate acestea, primăvara este în prezent redusă cu aproximativ un minut pe an, iar iarna cu aproximativ o jumătate de minut pe an. Vara câștigă minutul pierdut de la primăvară, iar toamna câștigă jumătatea de minut pierdută de la iarnă.
Iarna este cel mai scurt anotimp astronomic și, având în vedere că durata sa sezonieră continuă să scadă, se preconizează că va atinge valoarea sa minimă – 88,71 zile – în jurul anului 3500.
De ce aceste schimbări?
Te întrebi de ce „anotimpurile calde” (primăvara și vara), sunt mai lungi decât „anotimpurile reci” (toamna și iarna)?
Totul se întoarce din nou la orbita eliptică a Pământului.
La începutul lunii ianuarie ne aflăm cu 3,1 milioane de mile mai aproape de Soare (numit periheliu), comparativ cu începutul lunii iulie, când ne aflăm cel mai departe (numit afeliu).
Și cu cât un corp ceresc este mai aproape de Soare, cu atât mai repede trebuie să se deplaseze pe orbita sa – gravitația insistă asupra acestui lucru, aceasta este o lege fundamentală, naturală, care a fost demonstrată acum 400 de ani de către astronomul Johann Kepler.
Asta înseamnă că în timpul lunilor reci, când suntem cel mai aproape de Soare, ne deplasăm cel mai rapid pe orbita noastră în spațiu. În iulie, când suntem mai departe de Soare, ne deplasăm mai încet.
Sursa foto: Shutterstock.com
Urmărește-ne pe 
