Clipe de coșmar au avut loc în familia Andreei Esca, după ce ea, soțul ei și fiul lor au fost infectați cu noul coronavirus. Cel mai rău dintre toți trei a fost Alexandre Eram, soțul vedetei, care a ajuns la Terapie Intensivă și a necesitat transfuzia cu plasmă autoimună.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IUNIE, GRATIS, AICI!
Soțul Andreei Esca, în vârstă de 50 de ani, a făcut cea mai gravă formă a acestei boli, chiar dacă nu avea alte boli cronice sau afecțiuni. Alexandre Eram a îndurat dureri insuportabile și a fost nevoie să fie dus la Terapie Intesivă
'Avem în minte că forma gravă a acestei boli o fac cei care au boli cronice, care au nişte probleme anterioare. Soţul meu, un bărbat de 50 de ani, care nu are nici o boală cronică, care nu fumează, care face sport, duce o viaţă foarte ordonată, a făcut cea mai gravă formă dintre noi trei. Plămânii lui au fost extrem de afectaţi într-un timp extrem de scurt. Organismul a reacţionat violent într-un timp scurt şi foarte repede a ajuns la terapie intensivă. Îmi tot spunea: Nu mai pot, nu mai pot. Este groaznic! Cred că aşa arată iadul' , a povestit Andreea Esca în interviul pentru Ştirile ProTV.
Transfuzia cu plasmă autoimună l-a salvat pe Alexandre Eram, care a suferit enorm din cauza noului coronavirus. Soțul Andreei Esca este internat în continuare în spital, unde este sub atenta supraveghere a medicilor.
'Mi-a scris un mesaj și mi-a zis că nu știe ce să facă și i s-a propus tratamentul cu plasmă. I-am zis da, spune da. A făcut foarte bine, a început să se îmbunătățească considerabil starea de sănătate.', a declarat Andreea Esca.
Despre transfuzia cu plasmă autoimună
Din luna aprilie, acest timp de tratament este folosit şi în România, în anumite condiţii. Echipamentele de recoltare a plasmei au fost puse la dispoziţia spitalelor de stat şi centrelor de transfuzii de o firmă privată, fiind, practic, o donaţie pentru statul român. Procesul de colectare a plasmei pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu COVID-19 a demarat pe 28 aprilie.
Colectarea plasmei în România merge mult mai greu, față de alte țări care folosesc aceeași metodă de tratare. „Sub 1% dintre foştii pacienţi COVID-19 (0,7%, mai precis) au donat plasmă în ţara noastră, de câteva ori mai puţin, procentual vorbind, decât în ţări precum Austria, Franţa, Italia sau Ungaria. De ce? Pentru că acolo statul se implică, iar la noi nu! În Marea Britanie, de exemplu, ministrul Sănătăţii (care a fost infectat cu noul coronavirus) a donat plasmă convalescentă de 3 ori!', afirmă Florin Hozoc, directorul firmei care a făcut donaţiile de aparatură.
Citește și: Un nou tratament pentru românii infectați cu noul coronavirus, aflați în stare critică: transfuzia cu plasmă umană hiperimună
La începutul lunii iunie, statisticile arătau că pacienții infectați cu COVID-19 care au primit tratamentul acesta este sub 60. Conform Ministerului Sănătăţii, transfuzia cu plasmă autoimună se poate administra pacienţilor de peste 18 ani cu o progresie rapidă a unei pneumonii severe, ventilaţi mecanic de mai puţin de 10 zile sau în pragul intubaţiei şi ventilaţiei mecanice. De asemenea, persoanele infectate trebuie să se afle într-o secţie de ATI dintr-un spital desemnat prin ordin al ministrului Sănătăţii pentru tratamentul pacienţilor COVID-19 şi avizat de Comisia de A.T.I.
Această tehnică a mai fost folosită în combaterea epidemiei de gripă din anul 1918. Este o metodă de transmitere a anticorpilor dezvoltați de o persoană care s-a vindecat către o alta care încă se luptă cu virusul. China, Statele Unite și din ce în ce mai multe țări apelează la terapia aceasta.
„Anticorpii aceștia funcționează practic ca un medicament, deci îți asigură imunitate pentru câteva săptămâni, poate câteva luni, și este foarte, foarte utilă în primul rând pentru cadrele medicale, care sunt expuse zilnic la o cantitate foarte mare de încărcătură virală, și va fi probabil foarte utilă pentru persoanele din categoriile de mare risc, persoane bătrâne sau persoane care au comorbidități’, explica de curând doctorul Mihnea Boștină, specialist virolog, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă.
FOTO: Facebook
Urmărește-ne pe 
