Actorul Adrian Titieni ne-a vorbit despre momentul în care a știut că vrea să devină actor, cum și-a descoperit această pasiune care s-a transformat nu doar în muncă, ci în artă. Îi calcă și copiii pe urme? Cel care a intrat în pielea celui mai temut personaj din Vlad ne-a vorbit și despre domeniile în care activează fiicele lui, dar și despre fiul lui, Marc, care pare să-i fi moștenit pasiunea pentru lumea fimului.
CITEȘTE TOATĂ REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!
Mi-ar plăcea să ne povestiți puțin despre copilăria dvs. Am citit pe undeva că, la 7 ani, vă doreați să deveniți actor… De obicei, la vârsta aceea, băieții vor să devină astronauți sau cowboy. De ce tocmai actor?
Știți, am spus de foarte multe ori că, într-adevăr, la 7 ani voiam să devin și actor, dar ceea ce am omis, și cu ajutorul dumneavoastră o să comunic public, e că realmente am vrut să mă fac și aviator, și silvicultor… (râde) La un moment dat, cred că tot ce trăiam ca experiență puternică inspira și în zona anterioarei profesii. Țin minte că mă plimbam cu bunicul meu prin pădure, care a fost pădurar o viață întreagă, și eram convins, când am ajuns seara acasă, de faptul că eu voi fi un mare silvicultor, voi salva pădurile, voi crea un mediu propice pentru ca animalele sălbatice să trăiască într-o relație justă cu comunitățile locale, deci aveam tot felul de gânduri.
Aviator am vrut să devin când, mă rog, o întâmplare fericită a făcut să zbor cu elicopterul pentru zece minute și am zis: pilot, avion, elicoptere etc. Sigur, și actor… Cu alte cuvinte, diversitatea opțiunilor mele anunța ceva ce mă face vulnerabil: că nu eram decis să fac un anumit lucru. În ultima parte a liceului, voiam să devin economist, pentru că mama mea era contabil, respectiv economist.
Momentul în care Adrian Titieni a știut că vrea să devină actor
Dar, din toată indecizia mea, până la urmă cineva din afară, doamna profesor Domnița Petri, a venit și a vectorizat într-un fel sau altul povestea și mi-a spus: „Tu te faci actor!. Eu am asumat, am internalizat și până la urmă a devenit, într-un fel sau altul, dorința mea, și de aici a început așa-zisa luptă cu circumstanțele, cu cei din jurul meu, pentru că și-atunci, ca și-acum, oamenii aveau prejudecăți puternice în legătură cu tot ceea ce înseamnă artist, profesie vocațională, inclusiv actor, percepând lucrurile prin filtrul faptului că nu ești într-o zonă productivă, că n-o să fie foarte mulți bani, că sunt circumstanțe nefericite. Iar în cazul actorilor, așa cum mi-a spus profesoara mea de franceză: „E o profesie neserioasă, Adrian, neserioasă!.
Ori eu nu cred deloc asta, dimpotrivă, aș vrea să cred că e una dintre cele mai interesante profesii din lume, pentru că îți permite o cunoaștere practică de sine, îți lărgește orizontul, incidența cu nenumărate profiluri psihologice, te pune în condiția de a te înțelege, de a înțelege lumea, viața, relațiile care există între noi și, cu dedicare, implicare și puțină altruitate, poți să-i faci pe ceilalți să vadă mai mult decât ne oferă cele cinci simțuri prin ceea ce facem.
Cu ce se ocupă copiii lui Adrian Titieni: „Fiicele mele sunt în slujba umanității'
Spuneți-ne câteva cuvinte și despre copiii dumneavoastră! Știu că, cel puțin pe latura masculină, spiritul artistic s-a moștenit.
Fiicele mele sunt într-un domeniu pe care l-am invidiat întotdeauna, sunt în slujba umanității, medici. Doctorițe, cum ar spune ardeleanul din mine. Cea mare e neonatolog la Viena, în Austria. Ariadna încă nu e foarte sigură de specializarea pe care vrea s-o îmbrățișeze, e în anul 5 la Medicină, iar anul ăsta a fost plecată cu Erasmus în Perugia, Italia, o experiență, înțeleg, cât se poate de interesantă.
Citește și: De ce nu a mai vrut Maria Iordănescu să-l pună naș, la nunta ei, pe Gigi Becali:„Noi ne-am dat seama că…'
Citește și: Bogdan Ionescu, atac dur la adresa Ceraselei de la Insula Iubirii:”Nu ai respect. Dacă erai femeia mea… „
Adrian Titieni: „Marc, scenarist, cu preocupări de gen, multă lume spune talentat'
Marc, scenarist, cu preocupări de gen, multă lume spune talentat. Ca actor, cert e talentat, dar nu vrea să rămână în zonă. Sper ca ceea ce știe și poate să facă în actorie să-i folosească la capitolul scenaristică. E la început de drum, sper să aibă drumul lui, să întrunească toate ingredientele legate de ecuația reușitei, să fie pentru el, să-i confirme viața și să-și confirme că alegerea e bună. Mulțumim lui Dumnezeu, copiii – frumoși, sănătoși!
Mi se pare destul de dificil să pornești pe urmele unui părinte celebru, fiindcă toată lumea are așteptări mari de la tine… Aveți emoții pentru Marc?
Eu sper, înainte de toate, să închidă școala, să reușească să-și ia licența, și atunci o mare eliberare va fi și pentru taică-său. De-acolo-ncolo, cum s-or alinia planetele.
Adrian Titieni: „Mă bucur că m-am născut mai devreme din multe puncte de vedere'
Timp pentru viața personală mai aveți? În afară de pasiunea pentru actorie ce vă mai animă? Ce face Adrian Titieni când are puțin liber?
Ce întrebare delicată și dificilă! (zâmbește) Știți, în ultima vreme, vehiculez o chestiune care ar deschide un subiect larg pe care n-o să-l deschid… Spun așa: mă bucur că m-am născut mai devreme din multe puncte de vedere și, în același timp, ca o consecință firească a premisei anunțate, a rămas mai puțin decât a fost. Ceea ce mă duce cu obligativitate într-o zonă în care fac tot ce-mi stă în putință, de la plimbări lungi, lecturi în domeniu, introspecție, încerc să înțeleg necunoscutul miraculos care e viața, pentru că, la un moment dat, nu știu când, această lumină a conștienței va fi întreruptă, ajungem în altă circumstanță… Dar interesul real de a înțelege ce e viața reprezintă preocuparea timpului meu liber.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL ÎN VIVA! DE MAI! REVISTA SE GĂSEȘTE LA PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI!
Sursa foto: Hepta, PR
Urmărește-ne pe 
