De cele mai multe ori, în VIVA! descoperi partea frumoasă a vieţii unei vedete. Simona a ales să vorbească deschis şi despre momentele triste prin care a trecut odată cu pierderea unei sarcini, cu puţin înainte de a împlini 40 de ani, la finalul unui an marcat de suficiente experienţe neplăcute.
La şapte dimineaţa a sărit din pat, deşi nu este matinală. Şi-a pregătit repede o cafea. Nu o face în mod normal, dar de ceva vreme are tensiunea scăzută. După 20 de minute a trezit-o pe Ingrid. Misiunea în familie fusese stabilită: Simona îi pregăteşte fetiţei hainele de grădiniţă, iar Sabin, soţul ei, o ajută cu periuţa de dinţi. La 9 dimineaţa m-a sunat spunându-mi că va întârzia la interviu, se circulă bară la bară, aşa cum mă şi aşteptam să fie ziua în care şcolile îşi reiau activitatea. La ora 11, în cafeneaua ferită a unui hotel, ezitând să guste din prăjiturelele de pe masă, dar cedând totuşi tentaţiei, prezentatoarea Ştirilor Kanal D de weekend mi-a spus că doarme mult mai puţin de când Ingrid a început să meargă la grădiniţă. A venit de mână cu soţul ei, cel care îi este alături de 10 ani.
Am descris mai sus una din zecile de dimineţi frumoase în familie, dar nopţile nedormite nu sunt cauzate doar de faptul că Ingrid a început grădiniţa. Privind o, vezi o femeie zâmbitoare, pe cale să împlinească 40 de ani, cu un ten perfect neted şi o viaţă pentru care mulţi ar invidia-o, poate. Ce nu poţi vedea sunt momentele de cumpănă, încercarea de a-şi relua viaţa după ce recent a pierdut o sarcină, efortul de a uita ultima vizită la ecografie. I-am remarcat însă reacţia după ce a luat-o în braţe pe fiica ei, la sfârşitul şedinţei foto, şi am înţeles ce o ajută să meargă mai departe.
Odată cu intrarea la grădiniţă Ingrid a împlinit trei ani. Cum ai retrăit anul acesta ziua în care ai adus-o pe lume?
Anul acesta am retrăit acele momente mai puternic ca anul trecut. M-am trezit exact la ora 7, ca în ziua naşterii. În noaptea dinaintea naşterii nu am putut dormi, acum s-a întâmplat la fel. Pe la 10 dimineaţa, ora la care am născut-o, am şi avut o stare ciudată. Privind în urmă, nici mie nu-mi vine să cred cât de puternică am putut fi, deşi am făcut tratamente peste tratamente, am trecut prin momente de tensiune. De când am aflat că sunt însărcinată cu Ingrid am început să mănânc corect. Eu sunt o mare amatoare de dulciuri, dar toată sarcina am mâncat două prăjiturele, atât. Nu am condus nici măcar o secundă, Sabin m-a dus la muncă şi peste tot unde aveam treabă. Am vrut să fiu în siguranţă totală şi Ingrid să se nască în condiţii bune. Îi mulţumesc lui Dumnezeu, aşa s-a şi întâmplat. Nu există bucurie mai mare decât dragostea pe care ne-o arată Ingrid, pentru noi viaţa a început cu adevărat când s-a născut ea. Este comoara noastră şi cea care ne ajută să fim puternici, să trecem peste toate încercările.
Aşa ai reuşit să depăşeşti acum momentul pierderii unei sarcini?
Am reacţionat foarte urât pe moment, m-am speriat şi eu de mine cum am reacţionat. Când mergeam la ecografie şi îi auzeam inima bătând era o senzaţie greu de descris. Când am văzut că nu îi mai bate, atât de tare m-a afectat… Chiar dacă aveam dureri, nici o secundă nu m-am gândit că voi pierde sarcina. Îl vedeam ca pe un copil mare, chiar dacă avea doar câţiva milimetri. Mi s-a părut cumplit cum s-a terminat brusc totul…
OANA POPOIAG Foto IONUȚ STAICU
Continuarea în numărul de octombrie al revistei VIVA!, la standurile de presă din 1 octombrie.
Urmărește-ne pe 
