Acest advertorial este oferit de Baileys, partener oficial al Eurovision
În urmă cu 13 ani, Paula Seling și Ovi aduceau României un nou loc 3 la Eurovision, cu piesa „Playing with Fire', și o bucurie nemărginită în sufletele fanilor de pretutindeni. Carismatica artistă a rememorat pentru VIVA! experiența unică trăită la Oslo, în 2010, dar și pe cea de patru ani mai târziu, de la Copenhaga, unde a concurat în aceeași formulă. Paula Seling și-a arătat susținerea față de Theodor Andrei, tânărul artist de doar 18 ani care ne reprezintă anul acesta la Eurovision, căruia i-a dat și câteva sfaturi prețioase.
Paula, deși e greu de crezut, anul acesta se împlinesc 26 de ani de la debutul tău în carieră, care s-a produs la Festivalul de la Mamaia, în 1997. Știu că e aproape imposibil de ales, pentru că ai o carieră impresionantă, dar dacă ar fi să alegi un singur moment dintre atâtea remarcabile, care ar fi acela?
Cred că ar fi momentul când, împreună cu Ovi, am urcat pe scena Eurovision la Oslo, în 2010, pentru a primi locul trei în reprezentarea României. A fost un moment de fericire maximă, de atingere a unui vis frumos.
De la Cerbul de Aur și Eurovision până la numărul impresionant de albume lansate, premii și trofee câștigate, viața ta profesională se contabilizează și în mii de ore de muncă acerbă. Cât e inspirație și cât e transpirație', cum se spune? Cât e talent și cât e efort, dorință de a face totul perfect?
Scena reprezintă vârful unei munci de pregătire uriașă. Întreaga mea viață se construiește în jurul pasiunii pentru muzică și are o dedicare maximă. Însă munca nu înseamnă nimic dacă nu primești inspirația de la Dumnezeu. De aceea consider că Îi datorez totul, fără el nu există reușită, indiferent câtă zbatere ar fi.
Dacă tot am pomenit despre Eurovision, care tocmai este pe cale să înceapă, aș vrea să ne povestești puțin despre performanța extraordinară pe care tu și Ovi ați înregistrat-o în Norvegia, în 2010, când ați ocupat locul 3, cu piesa „Playing With Fire'. Cum a fost experiența asta pentru tine, pentru voi? Dar cea din 2014, când ați concurat din nou?
A fost foarte frumos, însă extrem de greu… Împreună cu echipa mea de atunci și cu directorii de delegație am făcut eforturi imense pentru a crea momentele de scenă atât de bine puse la punct. În 2010 totul a ieșit perfect, însă în 2014 au fost multe momente pe care nu le-am înțeles: propuseserăm o hologramă pe care organizatorii din Copenhaga nu ne-au lăsat să o realizăm și au transformat totul într-o scurtă croma care nu a avut efectul așteptat de fanii Eurovision. Ni se spunea că nu se poate face ce vrem noi, deși pe scena de la Brașov, unde fusese finala națională, ni s-a permis. De altfel, apariția de la Brașov este mult peste cea de la Copenhaga, ca scenografie. Nu am înțeles nici până astăzi de ce, poate pentru că nu voiau să folosească o idee atât de bună înainte de a putea introduce hologramele în show-ul lor. 2015 a fost plin de holograme și creații grafice.
Atunci, criticii de muzică au comentat că „Playing With Fire' a fost atât piesa preferată a juriului, cât și a publicului, lucru care se întâmplă rar spre deloc… Ce a însemnat pentru tine colaborarea cu Ovi și ce s-a schimbat după apariția la Eurovision?
Colaborarea cu Ovi a fost foarte frumoasă, el fiind un artist muzician extrem de talentat și de muncitor. Am creat multe momente frumoase pe scenă, iar ca urmare a acestei colaborări și reușite, am câștigat atenția fanilor Eurovision din toată lumea. Am avut niște apariții foarte frumoase la festivaluri legate de acest fenomen și am câștigat recunoștința, respectul și prețuirea românilor din întreaga lume pentru așa reușită.
Este Eurovision o experiență must-do? E așa un fel de piatră de încercare pentru orice artist?
Cred că da, deși e mai mult o încercare a fiecărui artist. Este imposibil să prevezi ce se va întâmpla, deoarece sunt diferite curente în fiecare an și, cumva, trebuie să reușești să ieși în evidență, fiind totodată în pas cu aceste curente. Mai e nevoie de PR, de Marketing, dar și ca soarta să fie de partea ta.
Acum așteptăm cu toții, cu emoție, să vedem cum va fi primită piesa lui Theodor Andrei, la Eurovision, în Liverpool. Ce părere ai despre piesa lui, un pic diferită, zic eu, față de alegerile publicului și juriului de până acum?
Da, piesa este altfel, mă poartă spre succesul Italiei de acum doi ani și nu pot decât să îi urez mult succes lui Theodor Andrei! Sper să fie susținut și îmbrățișat de toți românii, ne reprezintă și are nevoie să simtă că îi suntem alături.
Ce sfat i-ai da acum lui Theodor, în calitate de profesionistă, dar și de mamă, pe ultima sută de metri? Mă gândesc că e impresionantă scena aceea pentru un artist consacrat, darămite pentru un adolescent de 18 ani…
I-aș spune să fie cu inima și mintea acolo, să nu se lase influențat de nicio vorbă, până la urma are 3 minute să demonstreze lui, în primul rând, de ce e în stare. Trebuie să nu poarte nicio povară ce nu îi aparține, pe umeri, să se simtă liber să creeze un moment memorabil, de referință în cariera lui.
La final, mi-ar plăcea să ne dezvălui care au fost, până acum, pentru tine și pentru fiica ta, Elena, cele mai frumoase momente ale lui 2023. Care e cea mai mare dorință a ta în momentul de față?
Momente frumoase trăim în fiecare zi, ea e un copil extrem de pozitiv și de bun, așa că ne bucurăm de fiecare clipă. Cea mai mare dorință a mea este ca Elena să fie fericită, să aibă o viață frumoasă și să zâmbească mereu, așa cum face în fiecare zi.
Urmărește-ne pe 
