Rusaliile este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, prin care atât creștinii ortodocși, cât și cei greco-catolici, sărbătoresc Pogorârea Sfântului Duh. Se mai numește și Cincizecime, nume care vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște. Credincioșii păstrează câteva obiceiuri și tradiții, încălcarea acestora fiind considerat păcat.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!
Sărbătoarea de Rusalii este celebrată la exact 50 de zile după Învierea Domnului. Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, iar în cea de-a doua zi de Rusalii, lunea, se sărbătorește Sfânta Treime.
Sărbătoarea de astăzi este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. De asemenea, aceasta este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine.
Tradiții și superstiții de Rusalii
O veche credință populară spune că Rusaliile sunt spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare din săptămâna Paștelui, refuză să se întoarcă în lumea de Dincolo și încep să facă rele oamenilor. Credincioșii evită să le numească Rusalii tocmai pentru a nu le înrăi, de aceea ele mai sunt cunoscute ca iele, zâne sau șoimane.
Una dintre superstițiile păstrate din moși-strămoși ne amintește că aceste spirite stau în special pe lângă izvoare și îmbie prin cântecele lor oamenii pentru a le lua mințile și pentru a-i îmbolnăvi. De aceea leacul pentru cei „atinși' de iele este „Jocul Căluşarilor', un obiect foarte vechi păstrat în multe regiuni din țară, citează fanatik.ro. Boala seamănă cu un fel de transă care poate fi îndepărtată numai prin puterea dansului călușarilor. Mai exact, bătrânii satele spun că cei blestemați de iele se fac bine numai după ce vătaful căluşarilor trece cu pasul peste ei. De aici, vine și expresia „luat de Rusalii'.
La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele. Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin, potrivit Libertatea.
O tradiție populară spune că aceste leacuri au puteri miraculoase până la Sânziene, adică până pe 24 iunie.
În zilele de Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni. Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua.
De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac. În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi, fiindcă vei fi „luat din Rusalii”.
O tradiție foarte veche mai spune că teiul ferește gospodăriile de grindină, fulgere și duhurile rele ale zânelor, ramurile punându-se și la icoanele din casă.
Se ung ușile cu usturoi pentru că așa casa va fi păzită de rele si de ghinion tot restul anului.
În multe zone din țară, în cea de-a doua zi de Rusalii, există obiceiul 'spălatului pe picioare' cu pelin. Se crede că această practică are rolul de a aduce sănătate și de a feri de spiritele rele.
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor trecuți în neființă.
În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cireșe şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe 
