Pe 27 februarie 2023 a început Postul Paștelui, care este cel mai lung şi aspru post dintre toate posturile din an. Numărul zilelor cu dezlegare la peşte este limitat pentru credincioşii care vor să ţină Postul Paştelui. Iată tradițiile, obiceiurile și calendarul zilelor cu dezlegare la pește din Postul Paștelui 2023.
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE IANUARIE, GRATIS, AICI!
Postul Paştelui începe pe data de 27 februarie şi are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, care are loc pe data de 16 aprilie 2023. Spre deosebire de postul Crăciunului, care este mai permisiv în ceea ce priveşte zilele cu dezlegare la peşte, postul Paştelui este mai aspru şi are doar două zile în care credincioşi pot mânca peşte.
Potrivit agenției de știri basilica.ro a Patriarhiei Române, se posteşte conform tradiţiei actuale a Bisericii, astfel:
• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.
Semnificaţia celor 40 de zile de post din Postul Paştelui
Postul Paştelui ne aminteşte, prin durata lui de 40 de zile, de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, atunci când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Cu alte cuvinte, creştinii ortodocşi, postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Postul Paştelui aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii Mântuitorului. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
Se observă repetarea numărului 40, care, în sens religios, are o semnificaţie aparte. Potopul lui Noe a durat 40 de zile şi 40 de nopţi. De asemenea, profetul Iezechiel a stat culcat 40 de zile pentru cei 40 de ani de nelegiuiri ai poporului iudeu. Primii regi ai poporului ales, David, Solomon, au domnit tot 40 ani, ca şi alţi regi sau judecători drepţi, precum Otniel, Debora şi Barac, Ghedeon, Eli, Ioaş.
Citește și: Paste de post – 10 rețete ușor de făcut
Citește și:Ce alimente sunt interzise în cuptorul cu microunde.Aparatul riscă să explodeze
Citeste si: Rugăciuni puternice care se spun în Postul Paștelui
„Lunea curată”, prima zi a Postul Paştelui. De ce se mănâncă doar mâncare rece
„Lunea curată” este prima zi a Postului Mare şi reprezintă din cele mai vechi timpuri una dintre cele mai importante momente ale celui mai aspru post de peste an. Cu toate că se lucra în „lunea curată', românii din Banat se dădeau în „scrânciob' sau se cărau în legănuș pentru a-și asigura sănătate pe tot parcursul anului. În aceeaşi regiune geografică a României, începea și țesutul cămășilor în gospodării, odată cu „lunea curată”, prima zi a postului Paştelui.
Etnologul şi folcloristul român Simion Florea Marian a notat în al său volum „Sărbătorile la români', din 1898 că prima zi a Postului Mare al Paștelui avea o însemnătate deosebită încă din vremuri străvechi, citează Antena 3.
În „lunea curată”, în Bucovina, se mânca doar mâncare rece, motiv pentru care femeile nu fierbeau nimic în „lunea curată': pâine, mălai, varză murată, castraveți murați.
Această datină era respectată cu sfinţeni de români în „lunea curată”, astfel încât toţi cei din familie să fie protejaţi de bube şi alte boli. De pildăm, în Moldova, în unele zone, Ţlunea curată' reprezenta ziua în care femeile nu făceau altceva decât să spele vasele din gospodărie și să împartă lumânări de pomană pentru cei adormiţi din neamul lor.
În Moldova și Bucovina, în „lunea curată” exista obiceiul Spolocaniei, mai exact al „spălării', care consta, de fapt, în consumul de borș gol cu pâine sau mălai pentru a-și curăța corpul de mâncarea „de dulce”. Etnologul Simion Florea Marian ne aduce aminte că această tradiţie a degenerat într-un consum exagerat de băuturi alcoolice, întrucât oamenii au ajuns să se spele cu rachiu în loc de borșul făcut de gospodine.
De asemenea, tot în „lunea curată' românii țineau și tradiția înăcritului de borș. Această tradiţie se făcea prin înmuierea tărâțelor de secară în apă rece într-un vas de lemn special făcut.
După înmuierea tărâţelor, se turna apă clocotită peste tărâțe și se lasă la răcit. Ulterior se punea deasupra tărâțe vechi, de la un alt borș, pentru ca borșul nou să să dospească și să se înăcrească mai repede pentru a putea fi consumat.
Zilele cu dezlegare la peşte pentru credincioşi în Postul Paştelui 2023
Spre deosebire de Postul Crăciunului care este mai permisiv din punct de vedere alimentar, postul Paştelui nu are atât de multe zile cu dezlegare la peşte.
Numărul de zile cu dezlegare la peşte pentru enoriaşi în Postul Paştelui este de doar două zile.
Astfel că, enoriaşii vor putea mânca peşte de sărbătoarea Buna Vestire şi de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile.
Cele mai dăunătoare alimente consumate în post
„Covrigul nu este o variată sănătoasă. Un covrig conține aproximativ 300 de calorii, iar din punct de vedere nutrițional, este nul. Conținutul de făină, margarină, ulei, zahăr, sare și potențiatori de gust îl fac să fie chiar toxic pentru sănătate, iar o cantitate în exces poate pe viitor să ne dea multe probleme metabolice.
Dacă am mânca în fiecare zi un covrig ne putem alege cu hipertensiune, mai ales că au o cantitate foarte mare de sare. Totodată, la fel de bine şi cu diabet pentru că covrigii fac parte dintre alimentele cu indice glicemic mare și ne crește zahărul brusc în sânge, apoi scade la fel de brusc.
Cei din simigerii sunt chiar fierți în apă, cu zahăr și potențiator de gust și devin mult mai nocivi decât cei făcuți acasă. Deci, să optăm pentru cei făcuți acasă dacă ne poftă. Covrigii creează dependenţă. Această dependență vine de la conținutul de făină, zahăr și sare. Este o combinaţie letală, i-aș putea spune, care dăunează grav pentru sănătate.
Covrigii cu stafide, cu ciocolată, sau cu fel și fel de mezel în interior sunt mult mai periculoși decât cei cu semințe. Un covrig este echivalentul a trei felii de pâine. Îmi îndemn pacienții din punct de vedere nutriţional să aleagă o pâine din grâu dur, o pâine integrală, o pâine făcută în casă, o pâine cu maia, dar mare atenție, cantitatea este regula.
În ceea ce priveşte gogoşile, putem mânca una ocazional, pentru că şi ele sunt dăunătoare. Lucrurile făcute în casă și alimentele făcute în casă nu înseamnă că sunt mult mai sănătoase. Cantitatea de zahăr este imensă și în cazul lor și dacă sunt și prăjite, devin chiar o bombă calorică și un pericol pentru sănătate.
Cât despre clătite, nici ele nu sunt o variantă mai sănătoasă, pentru că sunt făcute din aluat prăjit.Trebuie să ţinem cont că aceşti covrigi sunt toxici și periculoși din cauza compoziției de gluten și amidon, iar dacă sunt consumați calzi, ei devin un pericol pentru mucoasa gastrică. De aceea, să-i consumăm reci, dacă tot optăm pentru ei.
În perioada postului ar trebuie să ne ferim de tot ce înseamnă pateuri vegetale sau mezeluri vegetale. Nu sunt de acord cu mezelurile, iar cele vegetale conțin foarte mulți potențiatori de gust.
În ceea ce priveşte dulciurile vegane, nici ele nu sunt recomandate. Dulciurile vegane au o cantitate destul de mare de zahăr, de foarte multe ori chiar fructoză, iar în exces nu este în regulă. Putem încerca ocazional terciul de ovăz sau batoanele cu ovăz. Recomandat este să le facem noi în casă pentru a pune o cantitate mai mică de zahăr și de a beneficia de o cantitate mai bună de fibre și nutrienți.
Totodată, dacă ne este poftă de dulce putem mânca o felie de pâine integrală cu dulceaţă făcută în casă.
Trebuie să avem grijă în această perioadă de post la cantitatea de proteină. Noi avem și proteinele de origine vegetală, cum ar fi năutul, fasolea, ciupercile, humusul. Pe acestea le putem face acasă. De exemplu, ciorbele, supele, desigur, ne ajută și să slăbim, având o cantitate de fibre foarte bună și, totodată, și un număr caloric destul de mic.
Ca să nu ne balonăm atunci când mâncăm fasole trebuie să ţinem cont că aceasta trebuie să fie foarte bine fiartă. Fasolea are o cantitate foarte bună de proteine, de fibre, de potasiu, de magneziu. Pot să zic că este o proteină foarte recomandată în perioada aceasta postului. Deci secretul este să o înmuiem înainte și să o fierbem bine.
În ceea ce priveşte sucurile de fructe, acestea nu trebuie consumate în exces. Dimineața în prima parte a zilei, eu le recomand pacienților mei să mănânce fructul propriu-zis. Dacă ne gândim că într-un fresh de portocale ne încap cam 3 portocale, fizic, dacă îi dai unei persoane să mănânce cele 3 portocale nu o să poată.”, a spus medicul, Oana Ciuhureanu, luni, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe 
