Ministerul Sănătății a elaborat o serie de noi cerințe pentru cei care doresc să faciliteze tratamentul celor aflați în stare gravă din cauza virusului COVID-19, prin donarea de plasmă. Astfel, cei care s-au vindecat de COVID-19 și au dezvoltat suficienți anticorpi la virusul Sars-Cov-2 pot contribui la salvarea vieții celor infectați.
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI!
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a aprobat modificarea metodologiei de colectare, testare, procesare, stocare și distribuție a plasmei de la donatorii vindecați de COVID-19 și utilizarea în tratamentul pacienților critici din secțiile ATI.
Astfel, cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 vor fi:
-oferirea consimțământului pentru intrarea în procedura de selecție, în vederea donării de plasmă, și pentru introducerea în baza de date națională și europeană a donatorilor de plasmă;
-prezentarea obligatorie a documentelor conform cărora donatorul a fost infectat cu noul coronavirus, dar s-a vindecat, fiind eliminat pericolul de transmitere a bolii;
-încadrarea în toate normele naționale pentru donarea de sânge/plasmă;
-respectarea intervalului de 14 zile dintre două donări de plasmă.
Aceste modificări urmăresc creșterea numărului de donatori vindecați de coronavirus, în vederea vindecării progresive a pacienților aflați în stare gravă pe secțiile de ATI ale spitalelor din țară.
Conform datelor INHT, până în prezent au fost înregistrați peste 490 donatori, iar centrele de transfuzie sanguină au distribuit către spitale un număr de 463 unități de plasmă de la donatori vindecați de COVID-19.
Cât de eficient este tratamentul cu plasmă
„Studiile clinice arată că este un tratament care este bun dacă este dat în timp util, nu în formele foarte avansate ale bolii. Se pare că evoluția pacienților în urma terapiei cu plasmă este favorabilă, ieșind din starea critică. Un factor de evoluție severă a bolii este numărul mare de viruși care întrețin inflamația. Prin acest mecanism, se neutralizează virușii și se pot ține sub control procesele patogenice date de inflamație', spune doctorul Virgil Musta.
Nu e prima oară în istoria pandemiilor când plasma a fost folosită de medici. A fost folosită și în cazul epidemiilor de coronavirus SARS și MERS. „Pare să fi fost eficientă în epidemii anterioare. Au fost efecte bune în timpul gripei porcine, a epidemiei de H1N1 din 2008, 2009', spune medicul David Reich, președintele spitalului Mount Sinai, din SUA, conform AP.
„Plasma are o istorie bună, dar coronavirusul este nou. Așa că trebuie să învățăm cum să o folosim. Chiar dacă este încurajator și chiar dacă primele raportări sunt pozitive, cred că trebuie să fim riguroși în gândire și să testăm acest tratament cum trebuie, în teste clinice', este de părere doctorul imunolog Arturo Casadevall, de la școala de sănătate publică „Johns Hopkins Bloomberg', conform Reuters.
Urmărește-ne pe 
