În acest weekend se va face trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, urmând ca ora 4.00 să devină ora 3.00. Iată cum ne afectează această schimbare starea de sănătate!
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE OCTOMBRIE, GRATIS, AICI!
În noaptea de 30 octombrie, sâmbătă, se va face trecerea de la ora de vară la ora de iarnă. Vom da ceasurile înapoi cu o oră, așadar ora 4.00 va deveni ora 3.00. Chiar dacă, teoretic, ne bucură că se va lungi ziua, trebuie să știm totuși că această schimbare are efecte negative asupra stării noastre de sănătate.
Cum ne afectează trecerea de la ora de vară la ora de iarnă
În noaptea de sâmbătă spre duminică se face trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, iar ziua de 31 octombrie va fi cea mai lungă din an. Deși acest lucru este așteptat de mulți dintre cei care sunt deranjați de faptul că iarna se întunecă prea devreme, această schimbare afectează sănătatea psihică. Într-un interviu pentru publicația Gândul, psihologul Keren Rosner a explicat că trecerea de la ora de vară la cea de iarnă vine și cu niște neplăceri. Frigul, lipsa soarelui și întunericul care se lasă mai devreme sunt principalii vinovați pentru stările depresive, anxietate, apatie, tulburări de memorie și lipsa concentrării.
„Organismul are nevoie de o perioadă de adaptare la noile condiții, iar această adaptare este stresantă pentru organism din punct de vedere fizic, cât și psihic. În special, acest efort psihic de adaptare este resimțit la persoanele care sunt predispuse depresiei, anxietății, care au o viață nesatisfăcătoare, persoane care resimt foarte greu schimbarea și o percep ca pe o destabilizare a vieții', spune psihoterapeutul Keren Rosner.
„Această schimbare de oră ne face să conștientizăm că trecem într-un alt sezon și ne determină să observăm schimbările pe care le parcurge natura. Implicit, cei meteosensibili sunt afectați atât din punct de vedere psihologic, cât și somatic. Se știe că vremea influențează starea de sănătate, și dacă starea de sănătate nu este una funcțională, și partea psihică este afectată”, a conchis psihoterapeutul.
Citește și: Brigitte Pastramă a pierdut procesul cu Philipp Plein.Ce interdicții a primit
Citește și: Ce relație are Anamaria Prodan cu primul ei soț, Tibi Dumitrescu:„Unul dintre cei mai buni’
Citește și: Imagini spectaculoase din casa Ginei Pistol și a lui Smiley, după renovare: „Sunt foarte frumoase…'
Citește și: Artista Dodo a depus plângere împotriva tatălui copilului ei
Citește și: Cum au fost surprinși Pepe și Yasmine, după zvonurile despărțirii.
Trecerea la ora de iarnă în plină pandemie
Psihologul mai atrage atenția că, în această perioadă, când pandemia produce oricum stări de anxietate, trecerea de la ora de vară la ora de iarnă pune și mai multe probleme. Iar cu probleme se confruntă atât adulții, cât și copiii, interacțiunea dintre oameni și și rutina zilnică fiind deja afectate.
„Oamenii sunt foarte preocupați de ceea ce se întâmplă cu virusul, explozia de cazuri de COVID-19, cât și grija de a se proteja. Aceste schimbări sunt foarte impactante din punct de vedere psihologic, chiar dacă în trecut oamenii erau sensibili la această schimbare a orei, acum aspectul acesta trece pe plan secund', explică psihoterapeutul pentru Gândul.
Cum contracarăm efectele negative
Ce este de făcut într-o astfel de situație? Psihologul susține că ne putem schimba starea de spirit. Pentru asta trebuie să ne schimbăm puțin rutina zilnică, să renunțăm la micile vicii, să facem sport și, nu în ultimul rând, să gândim pozitiv, să ne facem planuri în continuare. Astfel, trecerea de la ora de vară la ora de iarnă va fi mai ușor de suportat.
„Mai puțină cofeină și mai puțin alcool în primul rând. De asemenea, oamenilor care au devenit sedentari în ultima perioadă pentru că nu au avut posibilitatea să meargă la sala de sport sau în excursii, le recomand să facă totuși efortul de a ieși din casă, chiar dacă se plimbă într-un parc, mișcarea contribuie la starea de bine. Să aibă planuri de viață și să-și creeze fiecare liniștea. Pentru unii înseamnă armonie în familie, poate reconcilierea unor relații tensionate, cât și relaxarea în ceea ce privește grija legată de starea de sănătate. Protecția să fie asigurată, dar mintea să nu rămână preocupată de scenarii care pot genera emoții destabilizatoare. Totodată, să nu uite să vorbească mult cu semenii. Măcar în mediul online să participe la întâlniri cu teme care le creează o stare de bine, de curiozitate intelectuală și relaxare sufletească”, a mai spus psihologul pentru sursa citată.
Urmărește-ne pe 
