#Colectiv. 65 de suflete cu aripi de înger. 65 de oameni față de care avem datoria să nu uităm niciodată. O zi care ne-a îndoliat și care ne-a îngenuncheat pe veci. Și un film care pune o piatră grea la temelia speranței noastre. Patru ani de când vă plângem și de când ne plângem că nu s-a rezolvat nimic…
Nimic nu este mai dureros și mai frustrant decât sentimentul de neputință. Nu voi uita niciodată seara aparent liniștită de 30 octombrie când am auzit știrea… „Incendiu la un club din București. Și ăsta e singurul lucru pe care îl mai putem face și acum… Să nu uităm niciodată.
Nu, nimeni nu a prevestit, într-o primă fază, dimensiunea tragediei și-mi amintesc perfect cum televiziunile de știri au omis (intenționat), într-o primă fază, să menționeze numele clubului, reușind, parcă, să adânceasă și mai mult panica. Am scris repede pe Facebook, cu mâinile tremurânde, în încercarea de a afla numele clubului și, implicit, dacă se află vreun cunoscut acolo… Treptat-treptat, pe măsură ce minutele se scurgeau, tragedia căpăta dimensiuni apocaliptice, iar informațiile păreau, parcă, desprinse dintr-un film de groază. Din păcate, totul s-a dovedit a fi un film de groază. Însă unul real. Și tot de groază au fost si zilele și lunile următoare… Și chiar și anii. Pentru că nimic nu s-a schimbat. Și nimic nu mai este la fel. Am ars pe interior, împreună cu voi, atunci, și ardem și acum, când ne rugăm să ne apere Dumnezeu de altă tragedie, ce ar putea avea același deznodământ…
Iar filmul „Colectiv vine acum, după patru ani și patru luni de la tragedia care a îndoliat România, să ne deschidă ochii. Măcar puțin… Astfel, „Colectiv oferă în premieră o privire în culisele momentelor-cheie care au avut loc după evenimentul tragic din clubul Colectiv, din București. Urmărind jurnaliști, avertizori de integritate, pacienți arși și oficiali din Guvern, filmul dezvăluie fără compromisuri o întreagă rețea a corupției, minciunii și manipulării.
„Incendiul de la Colectiv a fost o traumă națională. Ca orice individ traumatizat, și o societate traumatizată devine ușor de manipulat și de mințit. În zilele de după incendiu, am asistat la o minciună instituțională despre cum autoritățile gestionau perfect tragedia, care a fost constant repetată populației îndoliate, prin toată mass-media. Am văzut manipularea amuțind oamenii și împiedicându-i să pună întrebări o vreme. Asta în timp ce tinerii răniți în incendiu mureau pe capete în spitale, a declarat Alexander Nanau, regizorul producției.
Însă, de la această idee și până la materializarea filmului a durat mult, întrucât s-a lucrat, susținut, timp de patru ani. „Prima mea dorință a fost să înțeleg impactul tragediei asupra vieților supravie-țuitorilor și familiilor care-și pierduseră copiii în spitale, după incendiu. Mihai Grecea, el însuși cineast, unul dintre supraviețuitorii de la Colectiv, s-a alăturat echipei mele de îndată ce a ieșit din spital. Împreună cu Mihai, am intrat în familia victimelor de la Colectiv. Am ținut cât de aproape am putut de ei, pe parcursul luptei lor de a înțelege de ce i-au pierdut pe cei dragi, la săptămâni întregi după incendiu, dacă beneficiaseră de cele mai bune îngrijiri. Pentru mine, ca tată, cea mai mare provocare a fost să asist la durerea prin care treceau părinții după ce-și pierduseră copiii. A fost greu să văd durerea de a nu fi fost în stare să salvezi viața propriului copil, cât timp încă se mai putea, din cauza minciunilor celor care trebuiau să te apere, a mai declarat Nanau.
Acest film este cam singurul lucru care poate alina memoria celor 65 de suflete care au, acum, aripi de înger, și a familiilor îndoliate… Așadar, să nu uităm niciodată îndemnul pe care ni l-ați lăsat: „The day we give in is the day we die (n.red. Ziua în care vom renunța este ziua în care vom muri).
DESPRE DISTRIBUȚIE
CĂTĂLIN TOLONTAN (jurnalist sportiv și de investigații)
Cătălin Tolontan este director editorial al cotidienelor Gazeta Sporturilor și Libertatea. De-a lungul ultimilor ani, a căpătat notorietate prin coordonarea unei serii de investigaţii despre corupţie în sportul și politica din România, care au dus la mai multe demisii de miniștri, precum și la o serie de procese care s-au soldat cu condamnări pentru mai mulţi politicieni.
După incendiul din Colectiv, împreună cu MIRELA NEAG și RĂZVAN LUȚAC, a început să investigheze rolul instituţiilor statului implicate în tragedia din club. Ancheta lor despre tratamentele medicale oferite de spitalele bucureștene pacienţilor arși de la Colectiv și ancheta lor despre compania Hexi Pharma sunt unele dintre cele mai importante investigaţii jurnalistice din istoria recentă a României.
CAMELIA ROIU (medic anestezist, Spitalul de Arși din București)
Camelia Roiu a devenit prima avertizoare de integritate după incendiul din clubul Colectiv. S-a decis să dezvăluie echipei de la Gazeta Sporturilor un secret bine păstrat de autorităţile române, despre cauzele morţilor pacienţilor arși. Curajul ei i-a inspirat și pe alţii să dea în vileag fraudele din sistemul românesc de sănătate.
TEDY URSULEANU (arhitect)
Tedy Ursuleanu este o supravieţuitoare a incendiului. Aspectul fizic i s-a schimbat dramatic, întrucât a suferit arsuri grave pe cap și pe corp, iar degetele i-au fost amputate. Cu toate astea, e o persoană pozitivă și se bucură că e în viaţă. Își acceptă noul sine și vrea să devină un exemplu pentru alţii, folosind arta ca să-și vindece trauma.
VLAD VOICULESCU (expert financiar, activist, fost Ministru al Sănătății)
Vlad Voiculescu a lucrat timp de mulţi ani la Viena, ca vicepreședinte al unui departament de investiţii din cadrul Erste Bank. Până la vârsta de 27 de ani, fondase „reţeaua citostaticelor, un grup de zeci de oameni care aduceau pe ascuns în România tratamente împotriva cancerului, din Austria, Germania și Ungaria, pentru pacienţii diagnosticaţi care nu aveau deloc acces la medicaţie. Fost activist pentru drepturile pacienţilor, a devenit Ministru al Sănătăţii odată ce predecesorul său a fost forţat să-și dea demisia. A deschis ușile cabinetului său ministerial pentru Alexander Nanau, oferindu-i acces constant, fără precedent, în Ministerul Sănătăţii.
NARCIS HOGEA (inginer, tatăl lui ALEX HOGEA –19 ani)
Fiul său a suferit arsuri grave în incendiul de la Colectiv și a fost dus la Spitalul Universitar din București. Când Narcis a vrut să-și transfere fiul la Spitalul General de la Viena (AKH), conducerea Spitalului Univer-sitar din București a refuzat să-i aprobe transferul. În cele din urmă, Alex a fost transferat la Viena la o săptămână după incendiu și a murit acolo, pe 22 noiembrie, din cauza infecţiilor provocate de bacterii multirezistente.
Urmărește-ne pe 
