Regele Mihai a murit la vârsta de 96 de ani, iar astăzi, 5 decembrie, se împlinește un an de la moartea ultimului monarh al României. Vă prezentăm imagini de colecție cu ultimul rege al României.
Timpul trece prea repede, iar astăzi s-a împlinit un an de la moartea Regelui Mihai. Majestatea sa Margareta, custodele Coroanei, și Principele Radu vor participa la parastasul de un an de la moartea ultimului suveran al României. Casa Regală a anunţat că, miercuri, de la ora 12.00, va avea loc la Curtea de Argeş parastasul de un an de la decesul regelui Mihai I al României.
Vor participa principesa Margareta, custodele Coroanei, şi principele Radu, dar şi principesa Elena şi soţul ei, Alexander Nixon, principesa Sofia şi principesa Maria.
'Serviciul religios va avea loc în Vechea Catedrală Episcopală şi Regală a Mănăstirii Curtea de Argeş. Ulterior va fi rostită o rugăciune la mormântul Regelui Mihai I, în pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale', este mesajul transmis Casa Regală.
Regele Mihai a murit după o lungă suferință
Regele Mihai I al României a murit la vârsta de 96 de ani. Acesta a decedat după ce la începutul lunii martie 2016 anunța că se retrage din viața publică, fiind grav bolnav de leucemie și de cancer de piele. Regele Mihai a murit pe data de 5 decembrie, în Elveția, la reședința sa. Pe 16 decembrie, ultimul monarh al României a fost condus pe ultimul drum.
A devenit regele României la doar 6 ani
Regele Mihai s-a născut pe 25 octombrie, 1921, fiind fiul lui Carol al II-lea și al Reginei Mamă Elena. A devenit pentru prima dată rege în anul 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand, și în urma renunțării la tron a lui Carol al II-lea, care a rămas în străinătate. Trei ani mai târziu, în 1930, avea să fie detronat de tatăl său, Carol, primind titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba Iulia.
În urma abdicării lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, a redevenit din nou Rege. În 1941, de Ziua Națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, a promit gradul de mareșal, bastonul fiind-ui înmnânat de șeful statului. După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial şi după ce forţele sovietice au intrat în România, a organizat arestarea lui Antonescu în 23 august 1944.
Pe 6 martie 1945, presiunile Uniunii Sovietice l-au forţat pe Mihai să numească un guvern pro-sovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, a funcţionat ca un simplu şef de stat fără autoritate, scrie Mediafax.
În iulie 1945, Stalin l-a decorat cu Ordinul Victoria pentru curajul personal dovedit în răsturnarea lui Antonescu, pentru stoparea războiului contra Aliaţilor, cât şi în semn de recunoştinţă pentru ordinul de încetare a focului emis de Rege în lovitura de stat, ordin care a grăbit avansul Armatei Roşii.
Între august 1945 şi ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit mai târziu „greva regală’, a încercat, fără succes, să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice şi americane, a renunţat în cele din urmă la opoziţia sa faţă de guvernul comunist, încetând să-i mai ceară demisia. În noiembrie 1947, a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie.
La 30 decembrie 1947 a fost obligat să abdice și s-a exilat în Versoix, Elveția, iar până în 1997 nu i s-a mai permis revenirea. În 1948 sa căsătorit cu Regina Ana a României și autoritățile române comuniste i-au retras cetățenia română. În 1992, i s-a permis să revină în țară doar de sărbătorile pascale, iar abia în 1997 i s-a înapoiat cetățenia română, după înfrângerea electorală a lui Ion Iliescu. La 20 mai 2001 a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de la București și i s-a retrocedat o parte a averii regale.
Citește și: Regele Mihai – 13 ipostaze memorabile din timpul vieții
FOTO: Instagram, Facebook