După ce povestea lui Stallone în „Rocky' și a lui De Niro în „Raging Ball' au impresionat milioane de femei, Jake Gyllenhaal (34) le cucerește definitiv cu rolul din „Southpaw: Lovitură de stânga', unde îl interpretează pe Billy „The Great' Hope, Campion Mondial de Box la Categoria Semigrea.
Cum a fost pentru tine această transformare? Cum ai resimțit întregul proces?
A trebuit să dobândesc anumite aptitudini și tot ce am învățat a fost de la profesioniști care își doreau ca eu să fiu cât mai bun. Și asta nu doar pentru că aveau rolul de a mă instrui pe mine și de a mă ajuta să arăt ca un boxer adevărat, ci și pentru că reputația lor era în joc. Toate astea m-au motivat și pe mine, am fost extrem de încântat.
Într-adevăr, ai făcut un efort supraomenesc și ai întrecut toate așteptările.
Am fost îngrozit la gândul că în final aș putea arăta ca un idiot în ring. Când am început antrenamentele, nici nu știam cum se boxează. Am avut la dispoziție cinci luni ca să învăț, în condițiile în care mie îmi ia destul de mult timp să deprind o anumită aptitudine și să pară că fac lucrul respectiv de când aveam șase ani. Am decis să mă antrenez de două ori pe zi, nu doar o dată, și astfel a fost ca și cum aș fi avut zece luni la dispoziție.
Au existat momente în care te-ai temut ca nu cumva să fi acceptat un proiect mult prea complicat?
Pregătirile pentru un astfel de rol pot fi foarte umilitoare. La scurt timp după ce am început, mi-am dat seama că nu știam absolut nimic despre asta. Am presupus că, dacă intru și sunt cât mai natural cu putință, totul va fi bine – doar că lucrurile nu funcționează așa.
„Când am început ANTRENAMENTELE, nici nu ȘTIAM cum se boxează, mărturisește actorul.
Te-a inspirat vreun boxer în alegerea stilului de luptă?
Și da și nu. Au fost câteva lupte de referință la care ne-am raportat, mai ales pentru ultimul meci din film și reprizele finale. Sunt un mare fan al lui Miguel Cotto (n.r. – boxer profesionist din Porto Rico) și al poveștii lui. De alt-fel, după ce am asistat cu Antoine (n.r. – Fuqua, regizorul filmului) la meciul dintre Sergio Martinez și Cotto, ne-a venit ideea ca, în film, Billy să intre în scenă fără muzică la ultima confruntare. Faptul că Miguel și-a făcut apariția în liniște ni s-a părut grozav amândurora. E un business. De asemenea, am fost și la un meci al lui Algieri (n.r. Chris Algieri, boxer profesionist din SUA), în care a fost făcut knock-out încă din prima repriză. Când s-a ridicat, avea ochiul foarte umflat și m-am repezit să-l fotografiez, zicându-mi că „așa trebuie să facem și noi machiajul în film.
Toată lumea vorbește despre transformarea ta fizică, dar și despre rolul de tată pe care îl interpretezi foarte convingător. Ținând cont de faptul că în realitate, tu nu ai copii, de unde te-ai inspirat din acest punct de vedere?
Aș face orice pentru un copil, indiferent că îl cunosc sau nu. În plus, simt că în orice relație există și părți bune, și rele, și iubire, și ură, sunt situații în care sunt necesare eforturi, se dau lupte adevărate, chiar și când vine vorba de părinți și copii. Când un copil este sănătos și iubit, i se permite să-și exprime liber toate sentimentele pe care le trăiește. Așa că pentru mine, relația dintre un tată și fiica lui nu e cu nimic diferită de alte tipuri de relații din acest punct de vedere.
Se vede că ai o legătură specială cu Oona Laurence, fiica ta din film.
S-a întâmplat imediat. Este extraordinar de talentată și un improvizator minunat. Prima dată când am citit scenariul împreună, ea făcea improvizație cu păpușile în cabina ei. La un moment dat, a zis „aceasta este păpușa mea Trudy, acesta este John… nu lua în seamă părul lui lung, iar eu am intrat în jocul ei, exact cum ar face un părinte adevărat. M-am lăsat ghidat de ea, am încercat astfel să-mi deschid inima.
Oona a povestit chiar că i-ai dăruit foarte multe bomboane de ziua ei.
Da, abia atunci a devenit clar pentru toată lumea că nu sunt tatăl ei adevărat!
Ce muzică ascultai pentru a intra în pielea personajului Billy Hope?
Am ascultat hip-hop, tot timpul, inclusiv 50 Cent. Am ascultat chiar și ce au făcut cei de la Beats pentru Cupa Mondială. Jay-Z chiar a scris o piesă pentru trupa X Ambassadors în care îl menționează și pe Antoine și celebrul lui film „Training Day. Acel vers m-a dat pe spate, am ascultat melodia aia pe repeat, păcat însă că n-am putut s-o downloadez, era doar pe YouTube. Și muzica lui Eminem m-a ajutat mult să intru în starea potrivită pentru acest rol. Apoi am aflat că Miguel Cotto ascultă mereu salsa și merengue atunci când se antrenează și am înțeles că nu ai nevoie neapărat de hip-hop ca să ai energia de luptă.
După toată această perioadă difi-cilă, ce ai făcut când s-au terminat filmările?
Când s-au terminat filmările eram în New York, ora 5 a.m. Fusese una dintre puținele nopți în care filmasem în New York. Dacă de regulă îmi scoteam cu grijă echipamentul din timpul filmărilor, de data aceasta l-am smuls efectiv de pe mine așa cum și-a smuls Arnold Schwarzenegger fața în „Total Recall. Apoi m-am dus acasă și am dormit 14 ore, ceea ce nu mi se mai întâmplase de la 16 ani.
Ai reușit să-ți păstrezi tonusul excelent?
Îmi place să am grijă de mine. Aș vrea să mai rămân o vreme în această industrie și asta înseamnă să am grijă de corpul și de mintea mea. În general, am un tonus foarte bun. Dincolo de toate astea, trebuie să mărturisesc faptul că n-am mai fost la sală de o lună!
Interviu GILL PRINGLE
Foto © 2014 THE WEINSTEIN COMPANY, NORTHFOTO
Traducere și adaptare: CLAUDIA COJOCEA