Liliana Petrișor, campioana absolută a României la jocuri de billiard, până în 2012, pe care nemiloasa viață a aruncat-o în stradă, trăind într-o cutie de carton de la Gara de Nord și ascunzând suferința și boala căpătată, riscă să ajungă iar boschetară. Motivul? Sistemul care i-a înghețat pensia de handicap din cauza lipsei de personal care să-i studieze și reîntoiască dosarul.
‘La Direcția generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 4, nu se mai ocupă nimeni de dosare, mi s-a spuns, din lipsă de personal. Trebuie ca un inspector de la Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap să-mi revizuiască dosarul, și nu e nimeni acolo s-o facă până vor angaja pe cineva care s-o facă. Din nefericire depind de acei bani, e singura mea sursă de venit, îmi plătesc chiria, masa și mă întrețin. Nu mă droghez, nu beau, nu fumez, n-am făcut-o niciodată. Nici nu știu ce să mai fac, sunt într-o situație de-a dreptul disperată’, ni s-a plâns Liliana Mihaela Petrișor, diagnosticată cu afecțiuni pulmonare din perioada cât a supraviețuit în stradă și cu un handicap locomotoriu, dobândit după o tentativă de suicid.
Din dragoste pentru billiard, încercând să protesteze împotriva demolării școlii unde s-a format ca sportivă și care i-a fost și casă (primaria a făcut loc unui restaurant), Liliana s-a aruncat de pe clădirea fostului Club de billiard Atomic, dar a supraviețuit ca printr-un miracol. Însă s-a ales cu ambele picioare rupte, de la genunchi la glezne.
Medicii ortopezi au făcut tot ce le-a stat în putință, însă accidentul a lăsat-o cu defecte de mers. Fosta jucătoare a continuat să lupte, și-a găsit de lucru într-o piață publică, a cărat legume și fructe, în ciuda handicapului locomotor căpătat. Din cauza igrasiei din casa unde locuia a ajuns la Institutul de Pneumofiziologie ‘Marius Nasta’, iar apoi, din nou în stradă, unde a locuit mai mult de un an până să ajungă la căminul ce a ajutat-o să supraviețuiască.
După trei ani de tratament și îngrijire la spitale, apoi la centrul social ‘Sfântul Lazăr’- Concordia, care i-a fost cămin și unde întreprinde acțiuni benevol, venind la rândul său în ajutorul celor ce au trecut prin drame similare, Liliana Petrișor a reînvățat să trăiască decent, între oameni. Și, în tot acest timp, a încercat să mulțumescă semenilor prin acțiunile sale lucrând benevol pentru cei loviți de soartă aflați în grija de Organizația Umanitară Concordia, ba chiar instruindu-i pe aceștia în billiard, sportul în care a strâns un palmares de 42 de medalii, majoritatea de aur (a fost și campionă balcanică). ‘Mă străduiesc prin tot ceea ce fac să fiu un om model, din păcate problemele medicale nu-mi dau voie să fac mai mult. Vă rog, mi-e tare frică să nu ajung iar în stradă, în gerul iernii, unde am mai trăit resemnată că nu mai există umanitate.
‘Nu puteam face nimic, ușor, ușor mizeria m-a înconjurat și nu am avut putere fizică să mă împotrivesc. Am pus lacătul pe ușă și am ales să nu mai stau departe de oameni, altfel sigur aș fi murit’, povestestea Liliana când a fost găsită în stradă, la mila trecătorilor din zona Gării de Nord.
