Maia Morgenstern a avut o relație foarte specială cu tatăl său. De altfel, unul dintre cele mai mari regrete ale sale a fost acela că nu a plecat să-și vadă tatăl imediat ce a aflat că a murit și a decis să urce, totuși, pe scenă, într-un spectacol în care trebuia să joace la momentul acela. Maiei i se umplu ochii de lacrimi atunci când își amintește de tatăl său și de lecțiile de viață pe care acesta i le-a dat.
„TATA – DUSEA – mânca încet. Foarte încet. Exasperant de încet. O oră. Lăsa totul deoparte: cititul, tradusul, lucrul în general… dar mai ales scrisul (bucuria supremă și refugiul său) și mânca. Cu atenție și recunoștință. Nu era vreun gurmand. Sau vreun pofticios; dimpotrivă. Dar acorda hranei tot respectul cuvenit: fie că era vorba de hrană spirituală sau de hrana trupului. Întotdeauna își spăla mâinile și se AȘEZA la masă. Consuma exact atâta cât avea nevoie, nici mai mult, nici mai puțin, prețuind cu rigoare cantitatea, calitatea dar, mai ales, aportul/beneficiul pe care hrana/consumul i-l aducea. Iar la sfârșit, mulțumea. Mamei, gazdei, bucataresei… Mulțumea pentru masă', a povestit Maia Morgenstern pe Facebook.
„«Nu mânca așa!» îmi spunea nu de puține ori. Cu severitate. Și cu tristețe. «Nu te lăcomi! Nu mânca prea mult! Sau prea repede! O să ți se facă rău!». NU, nu prea ascultam. Mi-era poftă! Vroiam mult, din toate, și încă și repede, repede. Mi se făcea rău. Și nu mă mai bucuram de nimic. Ajungeam să nu mai prețuiesc…', a mai povestit Maia Morgenstern.
Actrița a precizat că pentru ea, lăcomia, chiar și în ceea ce privește mâncarea, este unul dintre păcatele capitale, fel de grav ca furtul sau crima.
„Lăcomia poate avea aceleași consecințe nefaste în toate domeniile. Da, te poți chiar intoxica, fie că e vorba de mâncare, de băutură, de aer…Dar eu mai știu??? Artă, cultură, muzică, dans, TEATRU… mai știu eu??? Nu fi haplea! Riști să ți se facă greață de tot. Și de TOATE. Consumă cu moderație. Din toate. Bucură-te de gustul bun. Și de foamea ta. E normal. Dacă te îndopi s-ar putea să ți se aplece. Iar starea de rău care te invadează poate să te împiedice să mai guști pentru multă vreme din poamele și roadele pământului. Sau ale spiritului. Și nu huli. Nu huli bucatele cu care te-ai îmbuibat fără măsură sau bun-simț. Domol', și-a încheiat Maia Morgenstern mesajul de pe rețeaua de socializare.
„Tata s-a ocupat de mine secundă de secundă'
Copilăria mea, sincer vorbind, a fost marcată de lipsuri, de greutăți, de frustrări, de scrâșnete. Copilăria mea a fost marcată, evident, ca a oricărui copil sau așa cum ar trebui să fie copilăria oricărui copil, am fost înconjurată de dragostea familiei mele, de dragostea părinților mei. Poate că o să vi se pară atipic, poate că este atipic, tata este cel care a stat acasă și nu vorbim despre anul 2018 sau 2000, vorbim despre 1962, 1963, 1964.
Tata a fost cel care a stat acasă prin forța lucrurilor, nu pentru că el a decis așa, dar stând acasă, el s-a ocupat de mine secundă de secundă, clipă de clipă. Mi-a îndrumat lecturile, mi-a deschis curiozitatea. Părinții mei m-au înconjurat, nu am pretenția că sunt foarte originală, nici nu vreau, aș vrea să nu fiu originală acum, aș vrea să mă înscriu în cercul foarte multor copii protejați, iubiți de familia lor. M-au crescut cu dragoste, cu infinită răbdare. M-aș bucura copiii mei să spună despre mine că am avut atâta răbdare câtă a avut mama cu mine', a povestit Maia Morgenstern pentru revista Avantaje.
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe 
