S-a intamplat exact cum trebuia sa se intample!'. Asfet si-a rezumat Giulia complicata poveste. O poveste inceputa cu promisiuni, continuata cu despartiri aparent definitive si impacari nesperate si incununata, la fel de neasteptat, de venirea pe lume a unei fetite datorita careia, dintr-o data, totul a capatat sens.
Se intampla frecvent. Este eterna poveste a fetei careia multa vreme nu i se intampla nimic din ce si-a dorit si apoi, dintr-o data, se intampla toate si chiar mai multe decat a sperat. Giulia este un exemplu elocvent. Prima data cand i-am luat interviu era singura, tocmai se despartise de Vlad Huidu, iar acum iata-ne pe o canapea, vorbind despre viata ei de proaspata mama si sotie. Acum cateva luni tocmai ne dezvaluia in premiera ca este insarcinata, iar acum iat-o in fata obiectivului impreuna cu Antonia, fetita ei vesela de cinci luni, cu ochii negri si gropite in obraji.
Ultima data cand ne-am vazut, imi spuneai ca iti este usor teama de ceea ce va urma. In final, cum e sa fii mama? Mai simplu sau mai complicat decat te asteptai?
Hm… Nasterea a fost foarte usoara. Doctorul meu m-a anuntat cu doua zile inainte de nastere ca nu am sa pot naste natural, cum imi doream. El stia de ceva timp asta, dar nu a vrut sa ma panicheze. Mi-a zis ca riscurile sunt foarte mari in cazul unei nasteri naturale si ca nu are rost sa riscam degeaba. Ma rog, am plans doua zile (rade), pentru ca imi doream foarte mult sa nasc natural, era mai usoara recuperarea de dupa. A fost foarte simplu sa nasc, ce a urmat a fost foarte greu.(rade) Dar sarcina e minunata, abia astept sa raman din nou insarcinata.
Cand ati ajuns acasa, care dintre voi a fost mai panicat, tu sau Vlad?
Amandoi, dar cred ca mai mult el. Eu, oricum, eram in stare de soc, pentru ca mie mi-au pus copilul in brate si prima mea intrebare a fost: „Si acum eu ce fac?'. Maica-mea tocmai plecase de vreo jumatate de ora din spital, asa ca am pus mana pe telefon si am chemat-o inapoi. Nu a venit totul chiar asa de natural precum ma asteptam. De fapt, multe au venit natural, dar alaptatul nu. Banuiesc ca la nasterea naturala e cu totul altceva. Asa, nu am simtit nimic, pur si simplu mi-au pus-o in brate. Nu am stiut ce-i cu mine vreo luna si jumatate dupa nastere, in primele zile intrasem intr-un fel de rutina. Dormeam doua ore, ma trezeam, ii dadeam sa manance, iarasi o adormeam, apoi iar dormeam doua ore. Nu reuseam sa mananc, ma indopau cu diverse lucruri ca sa am lapte.
Autor: Oana Popoiag
Fotograf: Sebastian Enache
Stilist: Ana Andrei
Urmărește-ne pe 
