Daniela Nane - "Visez la astfel de cursuri de 20 de ani" | Stiri | Viva.ro

Ce fel de profesoara esti? Ce fel de profesoara ti s-a spus ca esti dupa prima zi? Sunt eu insami, binevoitoare si vesela, cu zambetul pe buze, punctand eficient acolo unde e nevoie. Imi place ce fac si ma bucur ca am creat posibilitatea de a invata lucruri atat de interesante si pe altii. Daca ma gandesc bine, in copilarie, daca eram intrebata ce vreau sa "ma fac" cand voi fi mare, raspundeam "actrita sau profesoara". Visez la astfel de cursuri de 20 de ani. Dupa prima zi, cea mai mare bucurie a fost un telefon de la o mama care mi-a spus ca fiica ei adolescenta a inteles si acceptat in doua ore ceva ce ea ii spune de patru ani sa faca, fara succes. M-am bucurat si de una din fetitele mici, care nu se dezlipea de langa mamica ei si care, dupa un timp, a intrat in joc si nici n-a observat cand mama ei a iesit si a lasat-o cu mine si cu ceilalti copii. Fiul tau, Codrin, a luat parte la workshop? Crezi ca, peste ani, in familia ta va mai fi un mare actor? Codrin abia asteapta sa participe, va veni miercurea, in grupa de copii de varsta lui. E posibil sa mai fac o grupa de copii mai mari cat de curand, ca sunt multe cereri. Are talent dramatic fiul meu, e cert, dar pe mine ma intereseaza doar sa se dezvolte echilibrat si sa aleaga abia mai tarziu profesia pe care o doreste. Spun asta si altor parinti: ar fi bine sa nu inoculam copilului dorinta de a deveni actor, ci sa-l asistam in dezvoltarea pe plan afectiv, mental si fizic, sa-i deschidem porti catre domenii cat mai diferite din care copilul sa aleaga apoi ceva care i se potriveste si care ii aduce bucurie. Atingi mai usor succesul intr-un domeniu in care e foarte fina granita dintre munca si placere. Ai declarat ca ideea workshop-ului a venit ca o reactie la obiceiul copiilor de a sta in fata calculatorului si la televizor. Codrin are aceste obiceiuri? Evident, ca majoritatea copiilor din generatia lui, Codrin are acces la TV, la DS, PSP si alte inventii. Am reusit, din fericire, sa-i limitez timpul alocat lor si sa-i formez gustul pentru alte activitati: el face scrima, dans, pian, dar si la scoala are dupa-amiaza activitati folositoare: engleza, volei, karate, etc. Ce ai descoperit despre tine odata cu aceasta noua provocare? Am descoperit ca imi place aceasta postura, imi place foarte mult sa indrum cu blandete si cu dragoste, sa fiu de folos celor care vor sa evolueze, sa se dezvolte armonios. Oana Popoiag Daniela Nane s-a intors pe bancile scolii. Nu ca elev, ci in calitate de profesoara. Ea a inceput deja primele cursuri ale workshop-ului sau de actorie pentru copii si adulti, o idee la care visa de douazeci de ani. Cum a fost prima sesiune de workshop, din 26 aprilie, fata de asteptarile tale? Desi eram bine pregatita, tot am simtit emotie. Luni am avut trei grupe, dintre care una cu copii in jur de 4 ani: aceea a fost perioada cea mai solicitanta, dar si cea mai frumoasa. Sunt tare dulci, dar pentru ca sunt asa mici trebuie sa fiu foarte atenta si sa simt repede cand pierd concentrarea, ca sa le ofer alt centru de interes. Satisfactia a venit dupa grupa de adulti, mai bine spus a doua zi dimineata, cand am primit un feedback coplesitor de la mama uneia dintre cursante. Sunt incantata ca exista atat de multi oameni care inteleg cat sunt de importante evolutia si dezvoltarea personala si aleg sa lucreze cu mijloacele artei teatrale. Unde au loc aceste cursuri? Am gasit o locatie foarte frumoasa la Scoala Ioanid, pe str.Polona nr.4. Cei intresati de alte amanunte pot gasi detalii pe www.danielanane.ro. In ce consta workshop-ul? Conceptele de lucru pentru copii si pentru adulti sunt diferite, fireste. Copiii isi dezvolta simtul de observatie, logica, memoria, discernamantul, puterea de concentrare, creativitatea, abilitatea de a face fata unor pareri contrare propriilor opinii, etc. Intr-o atmosfera relaxata si vesela ei invata sa relationeze echilibrat cu cei din jur, sa lucreze in echipa tinand cont de individualitatea fiecaruia si capata dezinvoltura si incredere in sine. Cu cei care doresc voi face spectacole cu care vom putea participa la festivalurile de teatru pentru copii. Si pentru adulti ma gandesc la o trupa de teatru de amatori. Sunt foarte multi oameni talentati care si-ar dori sa-si petreaca timp liber lucrand cu pasiune si razand din toata inima. Workshop-ul este dedicat atat copiilor, cat si adultilor. Cu care dintre aceste doua categorii este mai dificil sa lucrezi? E mai dificil cu copiii, pentru ca mai ales ei trebuie in permanenta incurajati la fiecare reusita si iubiti neconditionat. Trebuie sa se simta in siguranta intr-un mediu in care sa indrazneasca apoi sa-si deschida aripile. Cu adultii mi se pare mai relaxat pentru ca am posibilitatea unui alt mod de abordare, ei inteleg imediat conceptele si aplica pe loc. La prima sedinta, de exemplu, am facut cateva exercitii care sa ii ajute sa inteleaga si sa experimenteze cateva lucruri care tin de controlul asupra propriei fiinte atunci cand au de sustinut o prezentare in public. Notiunile nu sunt simple, dar nici foarte complicate, trebuie doar antrenament.