De 11 ani, Dan Cruceru, „cel mai cool tătic din România”, face față cu brio provocărilor unei căsnicii alături de un politician. Soția lui, Cristina Pocora, a fost deputat în Parlamentul României și o femeie care știe ce vrea. Dan ne-a povestit cum reușesc să țină totul sub control, trecând în atâția ani peste gelozii, grijile cu copiii și problemele firești care apar într-o familie!
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE MAI, GRATIS, AICI!
Dan, care este cea mai mare provocare pe care vrei să i-o lansezi soţiei tale după atâţia ani de căsnicie?
M-au luat emoțiile! Hai că mi-a venit o idee. Îi e teamă de viteză. Când plecăm în călătorii, e un fel de radar și chiar dacă nu se vede acul vitezometrului pe bord, ea știe exact când depășesc puțin viteza standard. Simte imediat, iese din zona ei de confort și începe să comenteze. Și comentează și tot zice, până când cedez și renunț la orice idee de viteză. Uneori mă depășesc și cei cu Daciile 1310, doar ca să fie liniște la noi în mășină. Deci, marea provoare pentru Cristina ar fi să fie copilotul meu într-o mășină de curse, pe un circuit. Fără limită de viteză, 250 plus.
Ţi-ai certat vreodată soţia pentru că cheltuie mai mulţi bani decât tine la shopping?
Hai să zicem că eu sunt mai… chibzuit. Soția mea este suficient de inteligentă astfel încât eu să nu știu exact ce sumă cheltuie ea la shopping. Iar eu sunt la fel de inteligent și nu întreb. Dacă i-a plăcut ceva și-a cumpărat, iar eu apreciez cum i se potrivește. Una peste alta, niciunul nu exagerează la acest capitol. Doar atunci când vin zilele noastre de naștere sau sărbători mari, atunci ne răsfățăm, dar doar unul pentru celălalt. Adică eu îi cumpăr ceva ce ea sigur nu și-ar fi cumpărat pentru că ar fi fost ceva extravagant financiar, iar ea mie la fel. Pentru că asta ar trebui să însemne un cadou, cred eu: un lucru sau gest impresionant, ceva ce nu ți-ai permite singur, ceva ce șţii că ar fi exuberant, dar pe care ți l-ai dori.
De altfel, de la ce anume vă certaţi cel mai des?
De la mâncare. Jur! Doar de la asta! Adică, după 14 ani, m-am cam săturat și eu să-mi mănânce altcineva din farfurie înaintea mea. Pe bune! Nu pot să-mi comand ceva, că îmi ia lingura din mână și gustă ea prima. Chiar dacă își comandă altceva, în paralel, tot de la mine ea prima înghițitură. Ca să privesc partea plină a paharului, am certitudinea că eu nu voi muri niciodată otrăvit cu mâncare. Am degustător personal.
Cum rezolvaţi conflictele dintre voi?
În stilul nostru. Cumva după câteva ore său maxim zile, firesc se întâmplă ceva. Ne pupăm la plecarea la serviciu sau ne strângem în brațe din întâmplare sau ne scapă vreun compliment. Și dispare supărarea, ne revenim la oile noastre.
Citește și: Oana Zăvoranu, declarații tăioase despre relația cu Pepe: ‘Nu suportam nici când eram cu el să îl aud cântând‘
Citește și: Teo și Maia, primul pictorial împreună: „Când crești un copil de la zero, este copilul tău biologic'
Cine găteşte cel mai bine? Tu sau Cristina?
Bunica! Și serviciile de livrare la domiciliu. Serios! Avem o perioadă extrem de ocupată încât nu ne mai putem lăuda cu fonfleuri în farfurie. Mai băgăm o salată, un grătar, niște paste, dar nu chestii cu care te lauzi în presă. Mâncarea pe masă, mai ales pentru copii, o pune, în ultima vreme, mama mea care s-a mutat cu noi și care ține casa din punctul ăsta de vedere. Să-i dea Dumnezeu sănătate, că tare bine e să gaseșţi o ciorbă caldă acasă, chiar dacă soția ta e la birou, în timpul ăsta.
Cine schimba copiii cel mai des?
Pas la activitatea asta. Adică e singurul subiect de care am fugit în părințeală. Se lasă cu leșin, cu senzații de greață profundă, nu vreau. E jale! Am mai schimbat și eu scutece, dar doar dacă n-am soluții pentru următoarele opt ore! Așa că prefer să rog femeile din casă să mă înlocuiască. Nu pentru că ar fi treaba lor exclusivă, ci ca să mă ajute să supraviețuiesc încă… unui scutec.
Cine îi răsfaţa mai mult?
Mami. Cel puțin pe Dan Christian. Au o relație la limita dependenței. E lipit de ea ca timbrul de plic și se lasă cu bocete multe și mari atunci când se despart. Și eu îl răsfăț, dar e o altfel de relație. Cu mine face jocuri, trânte, fotbal etc, cu mami e cu pupăceală, cu adormit în brațe. Na, e băiatul lui mami, trebuie să accept. Cât despre răsfă?at, în general, cred că trebuie să ne răsfă?ăm copiii. Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu când sunt mici, atunci când?
Care dintre voi doi este cel mai gelos şi de ce?
Cred că de aceea am rezistat împreună atât de mult timp. Pentru că nu avem acest sentiment între noi. Fiecare este sigur pe celălalt și mai ales pe sine însuși, așa că nu am fost niciodată geloși. Ba chiar glumim și ne povestim diferitele apropouri pe care le-am mai primit de-a lungul vremii. Ea a activat mulți ani într-o lume a barbaților și n-am fi rezistat dacă n-am fi avut încredere unul în altul, iar eu, ca persoană publică, ce să zic.. pot apărea tot felul de propuneri, dar trebuie să-ți vezi de casa ta.
Cine aduce mai mulţi bani în casă?
Chiar nu contează! Și acesta este un aspect care pentru noi e neimportant. Nu avem bugete separate, nu ne ținem cont de cine aduce mai mulți bani în casă. Și așa e sănătos pentru o relație de lungă durată. Au fost momente când ea avea venitul mai mare, apoi eu și tot așa. Nu contează. Ne-am susținut, ne-am dat și ne dăm bani unul altuia. Chiar nu e un subiect care să nască discuții la noi în casă.
De câte ori pe săptămâna rămâneţi doar voi doi fără copii acasă?
Niciodată pe săptămână. Poate pe lună, o dată sau de două ori. Sau mai lăsăm noi copiii acasă și fugim câteva ore. Dar să plece ei și să ne lase singuri în toată casa, n-ai să vezi. Așteptăm majoratul. Mai e foarte puțin și vom putea să ne bucurăm de toată casa, ca în tinerețe.
Cine dă cele mai multe amenzi şi de ce?
Amenzi? Sancțiuni, pedepse? La asta te referi? De genul Ești pedepsit că n-ai făcut aia!'. Dacă te referi la copii, atunci nu e cazul. Chiar ne mușcăm buzele ca să nu reacționăm disproporționat la vreo trăznaie de-ale lor. Sunt Taticool și tot ce povestesc despre părințeală e 100% real. Nu există amenzi la noi în casă. Există vorbă bună, există exemple pozitive, există discuții și înțelegere.
Cine este fiţosul casei?
Bine, voi accepta rolul ăsta, deși cred că fiu-miu vrea să-mi ia tronul. Îmi place mâncarea bună, îmi place răsfățul, îmi plac lucrurile de calitate. Și dacă nu le primesc, mi le fac sau mi le cumpăr singur. Nu am probleme cu asta. Iar dacă includem și nevoia de alint la fițe, atunci sunt campion. Sufăr când trece ziua și nu mă pupăcesc măcar câteva minute cu ai mei.
Cine are cele mai mari regrete?
Nu am! Chiar nu am. Sunt omul de azi cu bagajul de experiențe dobândit în timp. Experiențe bune sau rele, dar ele m-au făcut ce sunt azi. Și sunt al naibii de bine cu mine, de împăcat cu imaginea mea de azi.
Cine se plânge cel mai mult?
Dan Christian când vrea ceva. S-a născut cu un șantaj emoțional excepțional. Îl duce la nivel de artă. Cum obține ce-ți dorește, cum râde. Și chiar ne râde în nas. În rest, plângem cu toții la un film emoționant sau la o întâmplare dramatică din viață. Suntem oameni și e firesc să ne exteriorizăm chiar și prin plâns.
Cine se apuca primul de cântat?
Sophia. Apoi pușţiul. Apoi eu. Și suntem praf rău de tot. Dar facem o bandă grozavă. Nu ne-ar cumpăra nimeni discul, dar noi ne distrăm pe cinste. Singura care are voce în familia noastră este Cristina. Dar se exteriorizează rar în cântat.
Cel mai nou VIDEO
Urmărește-ne pe 
