Viața lui Cezar Ouatu poate fi subiectul unui film de Hollywood. Acum, pare că le are pe toate și dă impresia că soarta a fost generoasă cu el, însă nu multă lume știe cât de greu i-a fost să ajungă aici. S-a chinuit din greu în copilărie pentru că nu avea bani pentru studii, iar mama lui a făcut toate sacrificiile pentru a-l ajuta. Când părea că soarele a răsărit, în sfârșit, și pe strada lui, o veste a picat ca un trăsnet, chiar când era pe scenă: tatăl său, un muzician celebru, murise la mii de kilometri distanță.
Cezar Ouatu a studiat pian și canto mai bine de 12 ani la liceul de muzică „Carmen Sylva' din Ploieşti, iar la 17 ani a plecat în Italia, împreună cu mama lui, în speranţa unei vieţi mai bune. Datorită calităţilor sale vocale excepţionale, a ajuns ulterior să studieze la Conservatorul de Stat „Giuseppe Verdi”, din Milano.
„Greu ne-a fost mereu. În ’96 am plecat cu băiatul şi am închiriat o casă în Lodi, un oraş de lângă Milano. Pentru a putea plăti chiria, am făcut şcoala de infirmieră, apoi m-am angajat la spitalul public. Cezar avea şi el tot felul de joburi, spre exemplu dimineaţa vindea pizza, ca să scoată nişte bani, apoi după masa mergea la facultate.
Greul a fost permanent, dar soţul ne-a susţinut, până când s-a prăpădit”, povestea pentru Click! mama lui Cezar, în 2013, imediat după ce artistul fusese desemnat câştigătorul competiţiei Eurovision în România.
Tragedia care l-a zdruncinat pe Cezar din temelie şi peste care nu a trecut încă este moartea tatălui. Florin Ouatu, prim- flautist la Filarmonica din Ploieşti, a decedat în 2010, la vârsta de 61 de ani, în urma unui infarct.
„Eram în Germania, pe scenă. Am primit un SMS, am deschis telefonul și am citit: „Cezar, suntem la Filarmonică. Florin a murit'…nu vreau să continui, mereu mă ia cu…A fost tragic, L-am lăsat zâmbind la un festival de jazz…Trecerea asta e cumplită, cu toată filosofia de pe lumea asta, că spiritul rămâne. Când se duce materia, crede-mă, simți nevoia să te înțepe barba aia a lui, să te îmbrățișeze…
Tatăl meu era un intelectual, nu mă feresc să o zic, desăvârșit! Puteai să stai în mahala cu el, puteai vorbi la cel mai înalt nivel filosofic, muzical, tot ce vrei. Era foarte șarmant, era, întotdeauna, sufletul petrecerii', a povestit artistul.
„De când l-am pierdut pe tata simt o mare nevoie de afecţiune. Nemaiavându-l pe tatăl meu de vreo atâţia ani, el care a fost un mentor şi cel mai bun prieten al meu… Sunt sigur că, de Acolo de undeva de Sus, în colţul gurii zâmbeşte şi este extrem de mândru. Îmi place să vorbesc la prezent despre el, că îi simt mereu prezenţa!', a spus Cezar Ouatu la Antena Stars.
„Tatăl lui a fost icoana lui'
„Tatăl lui a fost icoana lui, îl diviniza. Este un subiect foarte sensibil pentru el, îi stârneşte mereu lacrimi. Îmi amintesc şi acum acel moment. Cezar se afla pe scena Operei din Berlin, interpretând rolul Montezuma, când tatăl său s-a prăpădit. Regizorul şi directorul Operei l-au aşteptat să-şi termine reprezentaţia, apoi l-au pregătit psihic pentru a-i da vestea.
L-au adus acasă, l-au învoit trei zile, apoi l-au ajutat imediat cu biletul de avion, pentru a ajunge la înmormântare”, povestea doamna Ouatu.
În ciuda poveştii triste, Cezar „The Voice” – aşa cum e supranumit de fani – a luptat şi a ajuns să obţină premii importante la concursuri internaţionale de canto, câştigând pentru un rol secundar chiar şi 13.000 de euro, iar onorariile le-a investit mereu în pregătirea sa.
Mai are încă patru fraţi
Cezar Ouatu a aflat, nu demult, că mai are o soră ce locuieşte în America.
„Tatăl meu a fost un om gospodar. El a mai avut doi copii din prima căsătorie, eu sunt din a doua. Chiar dacă suntem doar frați de tată, ne iubim foarte mult. Îl mai am pe Darius, fratele meu cel mai mic, din a treia căsătorie a tatălui meu. Într-o zi, la Filarmonică, acum 10-12 ani, tatăl meu a primit un telefon de la cineva din America: „Bună, Florin, sunt Felicia, din studenție…Vreau ca fata ta să te cunoască într-o zi, să-și cunoască tatăl natural!'. Mai am o soră, asta era ideea, în Statele Unite', a povestit artistul.
Urmărește-ne pe 
