Dan Negru a debutat în anul 1990 la Radio Timișoara, apoi din 1994 și-a făcut debutul în televiziune la TVR, iar din 2000 este la Antena 1. Prezentatorul cunoscut drept „Regele audiențelor” ne-a vorbit despre anii petrecuți în televiziune: ce amintiri plăcute sau mai puțin plăcute are, ce sacrificii a fost nevoit să facă în numele pasiunii și ce amintiri are cu mari personalități de la noi din țară!
CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI!
Întorcându-ne mult în timp… ai făcut contabilitate, apoi radio și ulterior te-ai angajat în televiziune. Cum îți amintești vremurile adolescenței și tinereții tale?
Era Kogalniceanu prim-ministru, ha, ha! Am 49 de ani şi diferențele nu sunt uriaşe, exceptându-le pe cele tehnologice. Bucuriile şi necazurile se trăiesc la fel.
Dan Negru: „Publicul ține minte golden age-urile”
Dar primele emisiuni TV? Te-ai fi gândit, atunci, că ești predestinat pentru această carieră?
Am prins golden age-ul televiziunii din România, şi ăsta a fost norocul meu şi al nostru, al celor care au făcut atunci televiziune. Publicul ține minte golden age-urile. Azi e greu să mai devii reperabil, să te mai țină minte publicul pentru că e o abundență de de toate. Sunt zeci de televiziuni şi mii de prezentatori, unii infinit mai buni decât mine, dar şansa mea a fost doar faptul că am prins perioada de aur a televiziunii.
Azi, abundența e o cenzură. Și publicul e nerăbdător, vrea mereu lucruri noi, e goană uriaşă. Nicio televiziune nu va mai avea răbdare cu un prezentator 21 de ani ca să prezinte Revelioane, an după an. Şi nici prezentatorul care să stea 21 de ani şi să facă acelaşi lucru nu mai e de găsit.
Dan Negru: Am multe „schelete în dulap
Ce crezi că le place oamenilor la Dan Negru? Publicului de la TV mă refer…
Sunt generații de public cu care am crescut împreună şi cred că simpatia sau antipatia diferă de la o generație la alta. Cei de acum 25 de ani cred că erau uimiți de energia din show-urile mele, pentru că asta se întâmpla într-o perioadă cu televiziuni puține şi cu prezentatori sobri şi previzibili, şi cu un public TV abia ieşit din Revoluție şi comunism.
Celor de acum cred că le trezeşte simpatie istoria noastră comună. „Băi, uite-l pe Negru, ăla cu care am crescut, aud de multe ori. Ăia care aveau 10 ani când se uitau la „Academia Vedetelor, show-ul meu în care legam vedetele la ochi şi le puneam să cotrobăie în nişte acvarii, au azi 30 și ceva, sunt maturi, au ei copii la rândul lor. Cred că asta e cea mai mare răsplată, să te regăseşti în amintirile din copilărie ale unor generații.
Și de ce crezi că îi enervezi pe alții? Ce crezi că nu le place oamenilor la tine?
Sunt multe chestiile negative, neîndoielnic. Am multe „schelete în dulap, dar mi le asum pe toate, pentru că fac toate parte din viața mea. Dar lista cu aspectele negative e mare, n-ar încăpea în interviul asta.
Citește și: Cum și-a cunoscut Dan Negru soția:”Era studentă”. A dezvăluit și secretul unui mariaj de 15 ani!/ EXCLUSIV
Citește și: Bianca Brad, despre relația cu Ștefan Bănică Jr:„M-a prins flama, când l-am văzut'
Citește și: Iulia Albu a atacat-o dur pe Adelina Pestrițu:„O fostă dansatoare de club. Valoarea ei este…'
Dan Negru: „Nu cred că a meritat sacrificiul ăla”
Spune-mi sincer, care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din munca în televiziune?
Un bătrân, în aeroport, în Cluj, s-a apropiat de mine şi mi-a spus că nu-i place ce fac la TV, dar că soția lui mă admira de mulți ani și că se uita la toate emisiunile mele. „De câțiva ani, soția mea a murit – mi-a spus bătrânul – și, de atunci, de fiecare dată când apăreți la TV, dau sonorul mai tare. E ca şi când soția mea ar fi încă acasă, urmărindu-vă. E cea mai frumoasă amintire despre TV pe care o am.
Dar cea mai dureroasă?
Când bunica mea a murit, eram pe un platou de televiziune şi am fost nevoit să continui să prezint show-ul în ambele zile care au urmat, aşa că am ajuns acasă, la Timişoara, cu o zi înaintea înmormântării ei. Acu, privind în urmă, nu cred că a meritat sacrificiul ăla. Nu l-aş mai face.
Știu că ai cunoscut îndeaproape multe dintre valorile României care nu mai sunt… Povestește-ne câteva amintiri cu ei!
Mi-e tare greu să vorbesc despre unul anume. Era o lume interesantă şi m-am intersectat cu ea fiind încă foarte tânăr, când poate nu înțelegeam prea multe. Mă enervau detaliile cu care Dan Spătaru îşi pregătea fiecare apariție, dar azi văd în asta un semn de profesionalism, mă şicana când Stela Popescu mă întreba dacă mai rezist în pantofii eleganți pe care-i purtam pe platoul de filmare, dar azi văd în asta un semn de omenie şi de cumsecădenie.
Urmărește-ne pe 
