Pavel Bartoș se numără printre cele mai îndrăgite vedete din România. Până la cei 48 de ani ai săi, acesta a bifat o mulțime de reușite cu care se poate mândri. Este actor de teatru și film, dar și prezentator TV la „Vocea României' și „Românii au Talent'. Totuși, atunci când era mic, artistul și-ar fi dorit să aibă alte meserii. Iată ce și-ar fi dorit Pavel Bartoș să devină, dacă nu era actor și prezentator TV, și ce compromisuri a făcut pentru carieră!
CITEȘTE REVISTA VIVA! DE APRILIE, GRATIS, AICI!
Trăiesc cu impresia că ești atât de energic și de optimist, încât nimic nu tempoate descumpăni sau opri din drum. Totuși, cât de greu e să faci față provocărilor la 48 de ani în comparație cu acum 10 sau 20 de ani? Sunt momente când simți nevoia să zici stop, să-ți iei, așa, o pauză doar pentru tine?
Ideea este că, odată cu anii, capeți o maturitate profesională și începi să selectezi ce vrei să faci sau în ce crezi cu adevărat. Atunci când aleg să fac un film sau să fac un One Man Show, chiar cred în ele. Nu încep niște proiecte despre care să spun: „Dacă vor fi, vor fi. Dacă nu, nu. Nu. Când le încep, le duc la bun sfârșit – asta îți dă maturitatea profesională. Oricât de greu ar părea tot procesul, îmi asum, dar nu renunț o clipă. Dacă ar fi ușor, toată lumea ar face.
Ce și-ar fi dorit Pavel Bartoș să devină, dacă nu era actor și prezentator TV, și ce compromisuri a făcut pentru carieră
Televiziune, film, teatru, familie… Cum reușești să le împaci pe toate? Sau hai să te întreb altfel… Din cauza faptului că ești implicat în atâtea proiecte, există vreo latură a vieții tale care are de suferit?
Odată cu maturitatea artistică, vine și o maturitate umană, te înconjori de niște oameni care cred în tine și înțeleg demersurile tale. Normal că mi-aș dori să petrec mult mai mult timp cu cei dragi mie, dar încerc să maximizez timpul pe care îl petrec efectiv cu ei: să fie unul de cea mai bună calitate, astfel încât să ne fie dor să mai avem astfel de momente, nu doar să tânjim tot timpul după ele, să fie cât mai multe. Este foarte important să mă înțeleagă oamenii, atât din proiecte, cât și cei de acasă, să mă susțină și să îmi înțeleagă demersurile. Da, până acum am noroc de acest lucru: familia mă susține și mă înțelege din plin.
Cu celebritatea cum te împaci? Oricât de flatant ar fi să te recunoască toată lumea, bănuiesc că uneori simți nevoia de intimitate.
Marele meu noroc este că toate acestea, celebritatea și popularitatea, au venit la o anumită vârstă, când deja aveam o familie și eram responsabil, nu mă mai putea lua flama atât de ușor. Aveam atâtea responsabilități, încât nu am realizat cât de celebru sunt. Eu am realizat toate acestea când aveam câte un spectacol, umpleam sălile și lumea spunea: „Pavel, toți au venit pentru tine!. Da, mă bucur, normal, că de asta o fac, dar niciodată nu am spus: „Mamă, cât de celebru sunt!.
Niciodată nu am pus problema așa. Eu m-am bucurat de asta, intrinsec de asta te apuci de meserie: să te iubească lumea, să fii plăcut, înseamnă că ceea ce faci contează. M-am bucurat că toate acestea au venit când deja aveam o maturitate umană și profesională. Nu am luat-o pe alte căi, cum ar fi să îmi trăiesc tinerețea pe care nu am trăit-o.
Am trăit din plin tinerețea, nu am avut nicio problemă. E foarte important să realizezi un echilibru. Pentru mine, marele noroc a fost că niciodată nu am stat doar în televiziune și să mă raportez doar la asta. Eu am făcut foarte mult teatru pentru că a fost prima mea iubire. Acolo sunt alți oameni, altă relație și altfel te raportezi la ei. Îți face bine acest schimb de energie și te readuce cu picioarele pe pământ.
„Când eram mic, îmi doream cel mai mult să fiu…’
Vreo poveste amuzantă cu fani insistenți ai? Sau ai avut parte vreodată de momente ciudate, jenante? Ți s-a întâmplat să fii confundat cu alt coleg de breaslă? De exemplu, Andi Vasluianu povestea că e confundat cu Dragoș Bucur…
Ideea este că am o grămadă de astfel de lucruri. În primul rând, vin fanii și îmi spun că nu îi recunosc. Odată, cineva mi-a spus: „Nu mă recunoști? Nu știi? Acum doi ani, la mare, am făcut o poză pe plajă – ai și întâmplări de genul acesta – și zici: „Ba da, cum să nu?. Dacă nu vrei să fii recunoscut, îți iei o șapcă și încerci să fii mai discret sau te duci în locuri în care să fii liniștit tu cu familia ta.
Știi cum e, mai e o chestie pe care trebuie să o înțelegem noi, artiștii: oamenii care se bucură de noi ne văd doar în clipa aceea. Dacă tu le refuzi această bucurie de a fi cu ei în clipa aia, pentru o secundă, chiar dacă pentru tine poate deveni obositor, ei nu înțeleg, ei vor doar să se bucure, ei vor o secundă de la tine. Atunci, eu le ofer și e o chestie asumată.
Dacă nu ai fi fost actor, regizor și om de televiziune, ce altă profesie crezi că ai fi îmbrățișat? Și de ce?
Când eram mic, îmi doream cel mai mult să fiu lucrător la alimentară, pentru că uram să stau la cozi și mă gândeam: „Dacă ești lucrător la alimentară, o să ai tot ce îți dorești. În rest, cred că mi-ar fi plăcut să fiu cântăreț de operă, nu știu de ce, dar mi-aș fi dorit.
Cum arată o zi liberă pentru tine? Ce îți place să faci în weekenduri sau în vacanțe? Ce hobby-uri ai?
O zi liberă este o zi în care pot să dorm cât vreau. În vacanță, îmi place să fac ce vor fetele. Cumva, sunt total al fetelor, avem program împreună. În vacanțe, sunt omul care se culcă odată cu familia și se trezește odată cu familia. Dacă ele se trezesc la 7-8 dimineața, atunci mă trezesc și eu.
Sursă foto: Facebook