Are 2 metri și se face imediat remarcat… Paradoxal, nu datorită înălțimii. Cabral Ibacka este una dintre cele mai carismatice prezențe din peisajul media autohton, numele său fiind asociat automat cu noțiunea de divertisment. Posesor al unui umor fabulous, prezentator, actor, blogger, influencer online și, mai nou, tată de fată pentru a doua oară, Cabral ne-a povestit, cu modestie și cu mult haz, despre viața lui profesională și personală recentă, reușind, pe alocuri, chiar să ne surprindă…
În paralel cu viața profesională, se întâmplă lucruri și în cea personală. De curând, ai devenit din nou tată de fată. Cum e?
E… frumos. Nu vreau să dau ochii peste cap și să arunc cu vorbe mari, pot spune că e la fel de frumos, probabil, ca în orice familie în care apare câte o mogâldeață din asta pupabilă.
Cine a avut ultimul cuvânt în alegerea numelui? Cum de micuța „Petunia s-a transformat în Namiko? De ce un nume japonez?
Petunia a fost nume de cod, voiam să ne referim la ea, dar să nu-i spunem „Fetița. Până la urmă, Inoke (n.r. – fiica lui Cabral și a Luanei Ibacka, în vârstă de 17 ani) ne-a scos din belea și a propus Namiko… A fost efectiv perfect pentru noi.
Pentru tine este a doua experiență de acest gen, însă Andreea e mamă pentru prima oară. Cum v-a schimbat viața Namiko?
A, păi aici e simplu! Nu mai avem timp de nimic! Eu filmez, măcar de asta reușesc să mă țin, dar Andreea este în priză 24 de ore din 24 și face o treabă foarte mișto…
„Suntem, de fapt, un cuplu perfect normal. Cu bune și rele'
Îți spune ceva sintagma „depresie postpartum? Câte ore dormiți pe noapte și cine e mai rapid la schimbat pamperși?
Pentru început, am stat eu cu Namiko noaptea, dar apoi am început toate filmările, a trebuit să plecăm la filmări în Polonia și a preluat Andreea în totalitate. Noroc este că parțial o ajută bunicile, așa că și-a găsit cumva un ritm…
Sunteți unul dintre cuplurile de vedete cu vechime, lucru rar. Care este ingredientul spicy care face căsnicia voastră să funcționeze? Umorul tău fabulos?
Mi-ar plăcea să am o rețetă, dar nu cred că suntem buni de dat exemplu. Sunt șanse ca de-afară să arătăm din poza aia bună, dar suntem, de fapt, un cuplu perfect normal. Cu bune și rele.
Vă sfătuiți sau vă criticați reciproc din punct de vedere profesional?
Întotdeauna. Constructiv. Cu vorbele alea bune și cu gândurile alea și mai bune.
Ești un tată posesiv, un fel de „control freak, sau joci cartea părintelui cool, relaxat?
Când copilul e mic, faci fel de fel de proiecții. Apoi, copilul crește și… te mulțumești cu ce primești. Pentru că din copil se transformă în adult, iar tu… nu poți fi acolo decât atât cât te lasă el.
Interviul integral, în ediția de martie a revistei VIVA!