Să nu uităm niciodată! Mottoul lansat de mulțimea îndoliată și furioasă în fața neputinței, după tragedia de la Clubul Colectiv… Și avem datoria față de cele 65 de suflete care s-au înălțat la Ceruri, atunci, și față de cei 146 de oameni care vor purta pentru toată viața, pe corp și în suflet, semnele acestei tragedii, să nu dezamăgim.
30 Octombrie 2015. Noaptea durerii. O zi de vineri cu potențial de relaxare, pentru unii, de distracție, pentru alții, s-a transformat, într-un minut și o secundă, într-o zi neagră ce va rămâne astfel, pentru totdeauna, în calendarul României. N-aș putea să uit niciodată seara de 30 Octombrie 2015. Stăteam relaxată și mă uitam la televizor, când, brusc, cu puțin timp înainte de ora 23.00, toate televiziunile și-au întrerupt programul pentru un breaking-news: incendiu într-un club din Capitală, la evenimentul de lansare a unei trupe rock.
La prima vedere, proporțiile tragediei n-au fost anticipate, însă, pe măsură ce minutele se scurgeau, tabloul devenea tot mai sumbru. Cum televiziunile au fost sărace în informații, într-o primă fază (nici măcar nu menționaseră numele trupei Goodbye to Gravity), îmi amintesc cum am început să „scrolez pe Facebook, în disperare, să văd despre ce club este vorba, în speranța că n-am niciun cunoscut care să se afle acolo…
În momentul în care am văzut scris Colectiv, am avut un șoc: fusesem acolo în aceeași zi, fix cu un an în urmă, la o petrecere prilejuită de Halloween. Un club underground, întunecos, rudimentar, cu o ușă îngustă, din fier, și cu o cale de acces dificilă pentru cei care nu erau de-ai locului… Motiv pentru care a fost dificilă şi intervenţia Pompierilor şi a Ambulanţei…
Durerea căzută asupra României e fără margini. Tragedia de la Colectiv ne-a îndoliat și continuă să ne străpungă sufletele în fiecare an. 30 Octombrie nu va mai fi niciodată la fel. Au trecut trei ani de atunci.. degeaba!Niciun vinovat, un proces tergiversat… Doar durere și frustrare!Pe data de 22 octombrie, s-a anunțat public reluarea procesului, ca urmare a faptului că judecătorul care s-a ocupat de caz s-a pensionat. În pofida tuturor greutăților, victimele și rudele lor păstrează un dram de optimism.
Dacă putem folosi acest cuvânt atunci când vine vorba despre Colectiv… „Ei (n.r. – inculpaţii) vor să se apere, de aceea cer reaudierea celorlalți 173 de martori din rechizitoriu. De trei ani nu s-a făcut nimic. Nu a fost vreo decizie care să ne ajute. Multe luni s-au pierdut doar prin căutarea traducătorilor din spaniolă și italiană în română. E un alt stil de lucru al noului judecător, e îmbucurător că s-a dat un nou termen în două săptămâni, dar deocamdată, de trei ani, nu avem nimic nou. Și nu căutăm bani. Văd că unii insistă pe partea materială. Noi vrem dreptate, a declarat şi Eugen Iancu, tatăl uneia dintre victime. Să nu uităm niciodată…
64 de oameni au murit în urma incendiului: 27 au decedat atunci, iar 37 ulterior, pe paturile spitalelor; 164 de oameni au fost răniți; în iulie 2017, unul dintre răniţi s-a sinucis, ca urmare a traumelor suferite.
Articolul poate fi citit și în numărul de noiembrie al Revistei VIVA! care se va găsi la toate punctele de difuzare a presei începând cu data de 1 noiembrie.
Dana Enache
Foto: Libertatea
Urmărește-ne pe 
